Publicat: 25 Octombrie, 2020 - 00:00
Share
Care erau subiectele zilei în urmă cu trei decenii, în 1990

K.O. 

Fotbaliştii români, cînd jucau pe lei, erau mai motivaţi. Acum, parcă nu-i interesează nici dolarii!

EVRIKA 

Dl. Nica Leon, partizan al tuturor ideilor de stradă, a descoperit ieri Basarabia. Aceeaşi revelaţie a avut-o şi omul născut în mînă cu "ciocofonul", Săftulescu nu mai ştim cum.

Corespondenţă din Paris şi Strasbourg

CELE TREI UŞI...

Europa are, se pare, trei uşi. Una culturală, pe care am redeschis-o cu prilejul revenirii în sînul UNESCO, moment marcat de seara românească de la Paris. O uşă economico, întredeschisă cu prilejul semnării acordului cu Comunitatea Economică Europeană, de luni, la Luxembourg. Şi, în fine, una politică, la care batem acum, în speranţa că Europa ne va auzi. Iar semne că acest lucru se produce sînt. Ele au fost vizibile mai intîi marţi, la sediul NATO din Bruxelles, unde premierul Roman a avut o lungă convorbire - aproape două ore - cu secretarul general al organizaţiei, Manfred Worner şi cu ambasadorii ţărilor membre. La conferinţa de presă organizată la finele convorbirii, Manfred Worner a exprimat interesul instituţiei nord-atlantice faţă de România şi înscrierea sa în circuitul de valori europene, considerînd că aceste prime contacte vor fi de natură să contribuie la consolidarea echilibrului politic al zonei. Totodată, el a spus că a recepţionat cu plăcere invitaţia de a face o vizită în România şi că va face acest lucru în cursul anului viitor, data urmînd a fi stabilită pe cale diplomatică. La rîndul său, Petre Roman, răspunzînd întrebărilor ziariştilor, a declarat că şi-a asigurat interlocutorii că opţiunea României pentru democraţie şi pluralism este ireversibilă şi că vom face tot ce este necesar pentru a ne încadra într-un context internaţional stabil şi firesc. Prezenţa românilor la Bruxelles, în chiar "bîrlogul" NATO părea, nu cu multă vreme în urmă, un lucru de nei-maginat. Iată însă că el s-a produs, şi acest lucru este, în mod evident rezultatul revoluţiei şi al cursului nou pe care acesta l-a imprimat asupra politicii României.

Imediat după această întrevedere, delegaţia română a părăsit Belgia, îndreptîndu-se spre Paris. De la aeroport, coloana oficială, protejată de poliţie, (fără al cărei sprijin este puţin probabil că s-ar fi ajuns la timp în formidabila aglomeraţie existentă la aceea oră pe străzile oraşului) s-a îndreptat direct către Elisee, unde primul ministru a fost primit de către preşedintele Mitterrand. Operaţiune desfăşurată cu fast, după toate canoanele protocolului şi despre al cărei conţinut am aflat cîte ceva cu prilejul unei noi conferinţe de presă, "pe picior", în curtea Ellisee-ului, unde, în faţa unui mare număr de ziarişti, primul ministru român a făcut o nouă probă a elocvenţei sale intr-o franceză perfectă. Am aflat, de asemenea, că şi preşedintele Mitterrand va vizita România, la începutul anului viitor şi că acest lucru constituie o confirmare a bunelor raporturi ro-mâno-franceze, care s-au desfăşurat, sub cele mai bune auspicii chiar şi atunci cind evenimente imprevizibile şi mai greu controlabile păreau să le ameninţe.

Ultima zi a vizitei, ceva mai relaxată decît celelalte, dacă se poate spune aşa, a avut ca punct central vizita delegaţiei române la Strasbourg, sediul Parlamentului European. (...) Între cele două întîlniri, o scurtă conferinţă de presă a oferit gazetarilor străini prilejul de a marca înlocuirea (dar nu totală) a interesului fată de evenimentele din 14 şi 15 iunie (ziua de 13 nefigurînd încă în calendarul european) cu acela pentru copiii despre care se zvoneşte că ar fi fost deţinuţi în închisorile din ţară. Evident, o informaţie "după ureche", amplificată din dorinţa de senzaţional si - ca atitea altele - vehiculată cu o ostentaţie deloc gratuită. Primul ministru a explicat insa că nu este vorba despre asa ceva, că instituţii de reeducare există în toată lumea şi că adevărata, marea problemă este cea a copiilor orfani şi handicapaţi. (............)

Ziarul Libertatea din 25 octombrie 1990 pag. 1-a ► Click pe imagine pentru mărire!

Raport pentru Europa?

CORESPONDENTĂ DIN BRUXELLES

Domnul Roman a vorbit liber, în franceză şi, probabil că discursul domniei sale a fost convingător, pentru că domnul De Michelis a semnat fără ezitare textul acordului. Inutil să spunem că domnul Roman a procedat în aceeaşi manieră, preferind însă să o facă cu propriul său stilou, refuzîndu-l pe cel oferit de gazde. Prudenţa necesară? Poate. Oricum, să notăm că acest posibil "paşaport" pentru Europa are o valabilitate limitată în timp, pînă în 1995, cînd va fi nevoie de o reexaminare a regimului său de aplicare. Acordul este unul de tip non-preferenţial, si confirmă aplicarea, de către cele două părţi, a tratamentului naţiunii celei mai favorizate. Clauza europeonă vine, iată, înaintea celei americane si acum nu ne mai rămîne decît să ne punem in funcţiune mecanismele economice în asa fel încît să fim capabili să ne asigurăm, în continuare, toate "vizele". După semnare, gazdele au oferit o cupă de şampanie si domnul Roman a avut prilejul unor istorice "ciocniri" cu - printre alţii - domnii Delors, Rocard, Genscher, Hurd, Eskens... După consumarea festivităţii, într-o sală vecină a avut loc o scurtă conferinţă de presă, în cursul căreia primul ministru nu a fosţ menajat, găsind însă cu eleganţă răspuns la "clenciurile" aruncate de către interlocutori. Ca de pildă, dacă este vreo legătură între raportul - dur - prezentat joi în parlament şi semnătura din această zi sau dacă poate fi garantată nerepetarea unor manifestări de violentă de tipul celor care au "îngheţat" acordul. Domnul Roman a vorbit, practic şi în sensul propriu, fiecăruia pe limba lui, încheind programul de la Kirschberg printr-un interviu acordat televiziunii spaniole, evident, în spaniolă. După cum vă informam, în programul zilei figura şi o escală la Paris, prilejuită de desfăşurarea, la UNESCO, a unei seri culturale româneşti, prilejuită de revenirea României, după 14 ani de absenţă, în rîndul acestei importante instituţii internaţionale. Ajungerea de la aeroportul Orly la sală, într-un Paris aglomerat, a fost, probabil, o chestiune de prestigiu pentru motarzii poliţiei franceze care ne-au purtat cu 120 km la oră prin fluxul de automobile care inundau străzile - am ajuns la timp şi sala -mai plină decît cu orice alt prilej pe care şi-l aminteau gazdele - a urmărit cu emoţie şi atenţie alocuţiunea lui Dan Hăulică, recitalul Silviei Marcovici, şi "Medeea" lui Andrei Şerban, ar fi fost o zi şi o seară perfectă, dacă la sfîrşit, în sală, nu s-ar fi făcut auzite cîteva glasuri întrebînd retoric "unde sînt minerii?"... "riscurile democraţiei!" - ne-a spus, ridicînd din umeri, un om din serviciul de pază al UNESCO, deceptionat de faptul că din grupul de tineri protestatari (circa 20) care aşteptau la ieşire pentru a pune şi ei cîteva întrebări cîţiva reuşiseră să se strecoare în sală. "Mitterrand are parte de altele si mai şi" - ne-a "consolat" aceeaşi persoană. Ultimul "act" al zilei s-a consumat la ambasadă, cu prilejul recepţiei date de domnul Dan Hăulică. Încăpătoarea noastră ambasadă a fost luată, pur si simplu cu asalt, de mulţimea celor dornici, poate, să salute pe această cale momentul revenirii României în Europa economică şi culturală. Printre oaspeţi s-au numărat personalităţi de calibrul lui Jack Lang şi Lionel Stoleru - miniştrii francezi ai culturii, si ai planului, cu care domnul Petre Roman, a avut consistente schimburi de cuvinte şi idei. Înainte, însă, de terminarea recepţiei, mica noastră delegaţie a plecat din nou la drum, călăuzită de motarzi, spre acelaşi Orly. Şi, puţin înainte de miezul nopţii, ne-am aflat la Bruxelles. Sediul NATO "bîrlogul lupului", unde marţi primul ministru urma să aibă o întrevedere cu secretarul general Manfred Woerner. Dar despre această "etapă" în viitoarea corespondenţă. Probabil din Paris, unde delegaţia se întoarce în după-amiaza zilei de marţi.

Octavian ANDRONIC

 
GURA LUMII

(INFORMAŢII PENTRU CARE NU BĂGĂM MÎNA ÎN FOC)

OPRIMAT SAU CARIERIST?

Înainte de a prezenta modul cum a condus această direcţie şi morala de care a dat dovadă în această funcţie, este util de arătat două aspecte: fişe de testare psiho-fiziologică, care îl arată ca pe un om cu "lentoare în modalitatea de gîndire, posibilităţi medii de mobilizare, memorie medie, cu o slabă atenţie distributivă, cu un randament psihic şi curbă de oboseală psihică slab spre f. slab; rezistenţă scăzută la oboseală psihică şi o epuizare totală la sfîrşitul perioadei de lucru; din testele de personalitate coroborate cu discuţiile purtate s-au desprins tendinţe de Ipohondrie şi anxietate, constituţie excitabilă, tip de temperament coleric (inegal), tendinţa de a se prezenta intr-o lumină cit mai favorabilă."

Aceste carenţe le compensa cu linguşeală şi servilism exagerat faţă de şefi; accese de furie demenţială, şi dispreţ despotic faţă de subalterni.

De asemenea, sint de menţionat concluziile unui control de fond, care- arată pa capitole că, da la început, in activitatea sa de şef al Direcţiei Circulaţie, nu a acordat suficientă atenţie problemelor majore, de care depinde siguranţa circulaţiei rutiere, nu a asigurat ca direcţia să se afirme ca unitate de control şi îndrumare a Inspectoratelor judeţene, manifestă permanent tendinţa de a plasa locţiitorilor săi compartimentele de muncă, el ocupîndu-se, îndeosebi, de activitătile de propagandă. Deşi şi în acest domeniu se reţine că nu a manifestat preocupare pentru orientarea propagandei rutiere spre problemele cele mal importante, în raport de evoluţia şi schimbările care au intervenit în circulaţie, ci numai de cele care-i aduceau venituri suplimentare; nu a acordat atenţie folosirii raţionale a efectivelor din subordine în raport de pregătirea, experienţa şi funcţiile pe care le ocupă; foloseşte abuziv autoturismele unităţii pe care le exploatează, inclusiv în concediul de odihnă; are neînţelegeri în familie ca urmare a relaţiilor extraconjugale cu o doctoriţă cu care îşi petrece majoritatea timpului, inclusiv concediul de odihnă.

Deşi în final raportul comisiei de control conchide că nu întruneşte calităţile profesionale şl morale pentru a îndeplini funcţii de conducere, este salvat în extremis de "bunăvoinţa" băieţilor cu epoleţi albaştri cum personal îi numeşte în articolele sale, care intervin la conducerea ministerului şi reuşesc să-l menţină pe această funcţie, pînă la pensionare.

Dîndu-şi seama că modul de viaţă imoral, comportarea jignitoare şi plină de dispreţ fată de colegi şi subalterni îi pun în pericol funcţia, zelosul ofiţer, cu o atitudine linguşitoare faţă de superiorii Iui, pe care astăzi îi înjură în ziare, compensează carenţele de caracter cu zgomotoasele şi riguroasele preocupări în realizarea unor măsuri de gardă şi asigurare a deplasărilor în deplină securitate a "genialului din Carpaţi" şi a "savantei de renume". A continuat cu "mici" servicii făcute familiei prezidenţiale. A atestat personal promovarea de către "familie" a examenelor de conducere auto la care aceştia, în fapt, nici nu s-au prezentat. Permisul de conducere al savantei, scria 000031, categoria B, a fost completat în prezenta lui fiind gata să-l sfîşie pe ofiţerul I.M. căruia i-a imputat fantul că intentionat i-a aplicat timbrul sec peste urechea savantei, încercînd, în acest fel să-l compromită.

În acelaşi mod, au obţinut permis de conducere CEAUSESCU NICU (seria 000097 - cat. ABC). CEAUŞESCU VALENTIN (seria 000102 - cat. B) şi CEAUŞESCU ZOE (seria 000103 - cat. B), pe care, personal le-a înmînat, cu plecăciunile si linguşelile de rigoare.

Accidentele de circulaţie ale "prinţişorului" au fost muşamalizate sub directul lui patronaj, aşa că în deplină cunoştinţă de cauză Ie prezintă în proces de după Revoluţie, uitînd însă că el a fost principalul actor".

(Va urma)
AMBIDEXTRU

Ziarul Libertatea din 25 octombrie 1990 pag. a 2-a ► Click pe imagine pentru mărire!

Ziarul Libertatea din 25 octombrie 1990 pag. a 3-a ► Click pe imagine pentru mărire!

Ziarul Libertatea din 25 octombrie 1990 pag. a 4-a ► Click pe imagine pentru mărire!

Ce mai zice lumea despre noi

Agenţii de presă despre semnarea acordului de cooperare CEE - România 

FRANCE PRESSE

C.E.E. şi România au semnat, la Luxemburg, un acord de cooperare economică, la patru luni după ce acesta fusese blocat de către "cei 12", în semn de protest faţă de reprimarea sîngeroasă a manifestanţilor de la Bucureşti.
"Am convingerea că asemenea evenimente nu se vor mai repeta" - a declarat primul-ministru român, Petre Roman, în timpul ceremoniei de semnare a acordului, în prezenta şefilor diplomaţiei "celor 12" şi a preşedintelui Comisiei Europene, Jacques Delors. Miniştrii de externe ai C.E.E. au hotărît semnarea acordului la 17 septembrie a.c., considerînd că situaţia politică şi respectarea drepturilor omului în România s-au ameliorat în suficientă măsură. Acordul a fost blocat în luna iunie, în urma reprimării violente, în special de către minerii înarmaţi, a manifestaţiilor opoziţiei xare au avut loc la Bucureşti.
La rîndul său, Gianni de Michelis, ministrul de externe al Italiei, ţară ce asigură preşedinţia C.E.E. pînă la sfîrşitul anului, a declarat că evoluţia situaţiei din România "mai suscită îngrijorare". Această semnare - a adăugat el - exprimă însă "speranţa şi dorinţa noastră vie ca mişcarea de reforme să avanseze rapid în România".
Acordul semnat la 22 septembrie prevede o liberalizare a schimburilor şi este de natură să permită cooperarea economică în toate domeniile.

ASSOCIATED PRESS

Comunitatea Europeană şi România au semnat un acord comercial şi de cooperare economică pe cinci ani, finalizînd, astfel, eforturile C.E.E. de a strînge legăturile cu Europa de est, după prăbuşirea comunismului în zonă.
In anul care a trecut, C.E.E. a semnat acorduri comerciale şi de cooperare economică cu Bulgaria, Cehoslovacia, Ungaria, Polonia şi Uniunea Sovietică.
Spre deosebire de acestea, acordul cu România, care înlocuieşte un acord mai puţin generos datând din 1980, a fost întîrziat din cauza preocupării ce se manifesta în rîndul statelor membre ale C.E.E. că România nu a operat suficiente reforme democratice sau economice, avîndu-se în vedere, îndeosebi, reprimarea violentă a demonstraţiei antiguvernamentale din luna iunie, de către mineri.
Acordul C.E.E. - România a fost semnat cu ocazia unei reuniuni a miniştrilor afacerilor externe din C.E.E., care a avut loc la Luxemburg. Acordul a fost semnat la recomandarea Comisiei Executive a C.E.E., care a afirmat că situaţia din România s-a îmbunătăţit.
După semnarea acordului, primul ministru român, Petre Roman, a luat apărarea activităţii guvernului său prin remarci vizînd, în linii mari, Parlamentul european. El a afirmat că guvernul său a luat măsuri pentru a accelera înaintarea spre o deplină democraţie şi libertate economică. "In prezent, am început să lucrăm la edificarea unei Românii libere şi democrate", a spus Roman, în cadrul unei conferinţe de presă. "România este sincer şi profund ataşată tuturor idealurilor pe care le reprezintă Comunitatea Europeană", a adăugat el.
Cele 12 state membre ale C.E.E. sînt "convinse că România a făcut paşi importanţi în direcţia reformei politice şi economice", a afirmat Frans Andriessen, comisarul pentru probleme externe al C.E.E. Dar el a adăugat că C.E.E. aşteaptă noi schimbări în România.
Acordul stipulează că pînă la sfîrşitul anului, C.E.E. şi România vor elimina taxele la produsele agricole şi industriale şi vor putea promova proiecte privind cooperarea economică în domenii ca industria minieră, agricultura, cercetarea şi dezvoltarea, mediul înconjurător, transporturile, turismul, telecomunicaţiile, serviciile financiare şi de altă natură.

România mizează pe terapia de şoc pentru a redresa economia (REUTER)

Guvernul reformator al României a mizat pe terapia de şoc pentru a integra economia falimentară a acestei ţări în lumea modernă şi pentru a elimina suspiciunile şi nemulţumirile populaţiei, au arătat oficialităţi şi economişti de la Bucureşti.    
Premierul Petre Roman a prezentat parlamentului un pachet de noi măsuri drastice şi a condamnat tergiversările şi obstrucţiile birocratice ridicate în calea programului de reformă al guvernului său. Terapia de şoc este singura soluţie, a arătat el.
Roman a subliniat hotărîrea guvernului de a privatiza Întreprinderile industriale proprietate de stat şi de a lăsa piaţa să stabilească preţurile pentru bunurile de consum. El a anunţat, de asemenea, măsuri de securitate socială pentru a atenua impactul reformei economice şi a dat a-sigurări că guvernul va continua să controleze sau să subvenţioneze preţul produselor de bază. Guvernul consideră că poate garanta aprovizionarea cu produse de bază în timpul iernii şi că, astfel, va obţine sprijinul populaţiei pentru programul de reformă.
"Dacă vom putea aproviziona piaţa cu produsele de bază pentru populaţie in cursul acestei ierni sînt sigur că reforma va beneficia de sprijin popular", a declarat guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu. "Noi estimăm că produsele alimentare de bază pot fi asigurate din producţia internă", a declarat el agenţiei Reuter.
Nu există nici o îndoială în ce priveşte angajamentul faţă de reformă al lui Roman şi al tinerilor tehnocraţi care îl înconjoară.
"Nimeni nu munceşte, na se găseşte nimic", a declarat un om de afaceri occidental care a participat la Tîrgul Internaţional Bucureşti. Produsele alimentare de bază se găsesc adeseori, doar pe pieţele particulare, la un pret de cîteva ori mai mare decît cel oficial, iar populaţia este nemulţumită de faptul că trebuie să plătească această diferenţă. Muncitorii îşi exprimă temerea, întrucîtva îndreptăţită, că privatizarea îi va lăsa fără locuri de muncă. Mulţi români nu înţeleg nici măcar semnificaţia cuvîntului "privatizare", confundînd-o cu lipsurile.
Roman a insistat insă că privatizarea, care este acum urmărită de toate ţările est-europene, este vitală pentru trecerea la o economie de piaţă. "Nu privatizarea în sine, ci opoziţia cu care a fost întîmpinată a fost cea care a încurajat corupţia şi a redus concurenţa", a declarat premierul român în fata parlamentului. "Lipsa de concurenţă şi preţurile artificiale reprezintă problemele-cheie în economia română", a mai arătat el.
Guvernul lui Roman, care deţine majoritatea covîrşitoare în parlament, afirmă că populaţia va accepta reformele dacă magazinele vor fi din nou bine aprovizionate.
Una dintre primele sale măsuri a fost legalizarea întreprinderilor particulare şi introducerea concurenţei în agricultură. Aprovizionarea cu alimente s-a îmbunătăţit ca urmare a adoptării acestor măsuri.

Ultima oră • Ultima oră

"Oltcit" în competiţia pieţei de autoturisme

Consiliul de administraţie al societăţii "Oltcit" - Craiova a întreprins acţiuni complexe în direcţia îmbunătăţirii performanţelor tehnice si creşterii fiabilităţii autoturismelor în exploatare, în contextul actual al trecerii la economia de piaţă, societatea a renunţat la aprovizionarea din ţară cu o serie de componente necorespunzătoare calitativ şi la preţuri de fabricaţie ridicate, datorate vechii politici economice practicată pînă în decembrie 1989 de impunerea indigenizării forţate, fără a se avea în vedere fiabilitatea; indicatorii finali de eficienţă. Prin intermediul firmei franceze "Citroen" au fost astfel închegate contracte pentru aprovizionarea societăţii "Oltcit" cu transmisii homocinetice (planetare), curele de distribuţie, segmenţi de ungere, garnituri de supape, cuzineţi pentru vibrochene ş.a. Simultan, a fost modernizată tehnologia de vopsire a caroseriilor prin introducerea celui mai nou şi mai eficient procedeu cunoscut în lume - cataforeză
- care asigură o protecţie antlcorosivă superioară, iar maşinii un aspect plăcut. In acest fel "Oltcit" - Craiova a ajuns să ofere - singura în Europa de Est - garantarea maşinii la 80 000 km pentru partea mecanică, la 5 ani - contra coroziunii caroseriei, să ridice de la 6 000 la 8 000 de km termenul de garanţie la client.