Publicat: 19 Septembrie, 2020 - 00:00
Share
Care erau subiectele zilei în urmă cu trei decenii, în 1990

Opoziţia, la centru?

Ntiunea de opoziţie a cunoscut inţeresante şi neaşteptate evoluţii, in viaţa noastră politică postrevoluţionară. A fost, mai întâi, opoziţia generală faţă de Ceauşeseu şi faţă de sistemul său de opresiune generalizată, opoziţie reunită spontan sub titulatura Frontului Salvării Naţionale. Momentul piruetei irontiste spre cursa electorală a constituit, din cărămizile partidelor "istorice" revenite la viaţă printr-o susţinută respiraţie artificială, zidul unei opoziţii ce se reclama din demersul anticomunist al unei suspiciuni crescînde la adresa orientării politice a formaţiunii ce s-a autoconsiderat o emanaţie a revoluţiei. Activismul susţinut, accentele de agresivitate şi, nu o dată violenţa reacţiilor şi luărilor de poziţie ale opoziţiei au avut rezultatul paradoxal al întăririi rîndurilor Frontului cu toate acele categorii, mai mult sau mai puţin sociale, care vedeau în programele şi stilul opoziţiei o ameninţare sau un risc pentru condiţia pe care nu doreau să şi-o schimbe. Accentele acute ale unei campanii electorale caracterizate prin intoleranţă - nu numai în limbaj - a generat constituirea unei opoziţii faţă de opoziţie! Frontul a traversat furcile caudine ale alegerilor cu majoritatea copleşitoare pe care i-a conferit-o un electorat extrem de eterogen, în cadrul căruia se întîlneau, la un moment dat, cele mai puţin compatibile culori şi orientări, ilustrind evantaiul politic de la o extremitate la alta a sa. S-a creat astfel senzaţia unui organism solid, un soi de tăvălug care nu trebuia decît să vrea pentru a strivi orice tendinţă contrară. Lunile de exercitare a puterii de către reprezentanţii Frontului: nu au făcut, însă, decît să ilustreze inconsistenţa sa structurală, fragilitatea alianţelor şi a poziţiei sale. Guvernul - mai liberal decît... liberalii înşişi - a avut şi are de înfruntat o serioasă opoziţie tocmai din partea majorităţii parlamentare! Redusă la rolul de simplă asistenţă, opoziţia istorică îşi vede, cu surprindere, reprezentate interesele tocmai de către adversari! Fenomenele de polarizare evoluează, iată, spre un demers neaşteptat: acela al sciziunilor interpartinice. Seismele minore cauzate de desprinderile de "aripi tinere" la ţărănişti sau liberali par a nu fi fost decît semnalele unui cutremur major în cuprinzătoarea ogradă a Frontului. Contururile unei aripi tinere şi ale unei tendinţe de rupere de o anume moştenire "istorică" sint din ce în ce mai evidente. Opoziţia de astăzi se structurează, pe un principiu diferit de cel de ieri. Deocamdată manevra de învăluire prin "aripi" este cea mai evidentă materializare a sa. Problema este unde se vor aduna aripile - la stînga, la dreapta sau în centru.

Octavian ANDRONIC

La Snagov

Colocviu internaţional pe tema "Terapiei de şoc"

La finele primei zile a lucrărilor Reuniunii miniştrilor cu reforma din ţările est-europene, aseară, la Snagov, a avut loc o recepţie, în cadrul căreia, domnul Petre Roman, primul ministru, a afirmat, între altele că "trebuie să construim viitorul pornind de la condiţiile existente în prezent", încheindu-şi scurta alocuţiune cu o urare sugestivă: "Noroc". ’ Este, se pare, cuvintul-cheie al acestui moment, în care demersurile reformiste se izbesc, practic, la fiecare pas, de zidul inerţiei unui sistem economic care a fost creat pe baze artificiale dezvoltîndu-se asemenea unui "cancer". "Pacientul" este bolnav, grav bolnav, şi în actualele condiţii "perfuziile" de fonduri şi energie nu fac decît să prelungească o previzibilă agonie. Este mai mult decît necesară o "terapie de şoc", aptă să contrazică şi să răstoarne toate reţetele "perfecţioniste" ale ultimei jumătăţi de veac. Şi, evident, este nevoie de "noroc". Aceasta e concluzia la care au ajuns, pe căi diferite, toţi "medicii" estului european. Reuniunea de la Snagov reprezintă, de aceea, prima iniţiativă dintr-o serie ce se cere continuată şi amplificată. Experimentele efectuate separat pot avea valoare şi eficienţă sporite în condiţiile unei ample şi necesare cooperări. Se poate cîştiga timp, se pot cîştiga pasi. Discuţiile purtate în prima zi de dezbateri au subliniat apăsat această realitate. Tot ieri, pe vaporaşul ex-prezidenţial care a scos "la aer" participanţii, domnul Adrian Severin, ministrul român însărcinat cu problemele reformei, a declarat, într-o conferinţă de presă ad-hoc: "Nu avem, desigur, de-a face cu o întîlnire oficială. De aceea ca nici nu se va încheia, conform protocoalelor tradiţionale, cu declaraţii comune. Este, în fapt, un schimb de experienţă - cită există - şi de idei care sperăm, ne vor permite să pornim pe acest drum evitînd greşeli şi piste false. Pentru că importanţa reformei este fundamentală în procesul trecerii spre o societate democratică, şi spre o economie liberală".

Membrii celor şase delegaţii şi-au continuat în această dimineaţă lucrările tot la Snagov. La prînz ei s-au întîlnit, la Cotroceni, cu preşedintele Ion Iliescu. Asupra concluziilor care se desprind pe marginea acestei manifestări, consumată în mod semnificativ, în România, vom reveni. 

O. ANDRONIC

​​Ziarul Libertatea din 19 septembrie 1990 pag. 1-a ►

Economia de piață

​Caricatura de ANDO

GURA LUMII

(INFORMAŢII PENTRU CARE NU BĂGĂM MÎNA ÎN FOC)

CIAuşescu&COMP?

Presupunerile apărute în presa noastră centrală, potrivit cărora fostul dictator ar fi fost agent al C.I.A., au răscolit multe conştiinţe şi au provocat multe alte supoziţii, care de care mai incredibile.

Din diverse surse, inclusiv din cercuri care s-au dovedit şi altă dată gata de speculaţii, ne parvine, de pildă, o explicaţie a faptului că Ceauşescu s-a întîlnit cu trei preşedinţi americani fără interpret şi fără a fi de faţă nici un diplomat român. Ei bine, explicaţia este foarte simplă: Ceauşescu ştia englezeşte! Mai mult, din această descoperire unii deduc că nici n-ar fi fost român, ci pur şi simplu american! Această uluitoare ipoteză este întărită cu două argumente, de data aceasta notorii şi irefutabile, şi anume: greutatea cu care sinistrul personaj se exprima în limba română şi, doi, obiceiul de a se uita mereu, în timpul cuvîntărilor, la savanta sa consoartă - obicei pus pe seama preocupării de a nu se autodemasca, prin eventuale greşeli gramaticale.

In fine, o fi sau n-o fi aşa, nu ştim. Mai convingător ni se pare însă un alt argument. Este vorba de reţinerea Statelor Unite de a acorda României clauza naţiunii celei mai favorizate după moartea dictatorului. Referindu-se la această chestiune, senatorul american Dole a afirmat nici mai mult, nici mai puţin decît că în ultimele 16-18 luni exigenţele S.U.A. au crescut, adăugîndu-se noi criterii de apreciere a celor care solicită clauza. Afirmaţia a provocat oarecare nelinişte în rîndul opiniei publice de la noi, care se teme ca nu cumva Administraţia S.U.A. să ceară domnului Iliescu să fie mai american decît predecesorul său. La care noi nu putem spune decît: Doamne fereşte!

In orice caz (şi pînă una, alta), toate zvonurile acestea au zămislit şi alte întrebări. Dacă dictatorul a fost agent, în ce seif se află banii cu care a fost plătit? Iar dacă a fost american, oare vom mai putea intra în posesia lor? Există dovezi Ia fel de irefutabile că nu a fost american, nici el, nici sinistra, ci doar banii. Totuşi, intrigaţi de aceste presupuneri genealogice, dar mai cu seamă de unele miasme care copleşesc atmosfera moral-politică din ţară, a apărut bănuiala că ceauşeştii ar fi fost deshumaţi, în vederea unor investigaţii antropologice. Zvon absolut aberant, care a fost dezminţit imediat: nu! Ei au rămas nesmintiţi în mormintele iniţiale. Singura explicaţie plauzibilă pentru respectiva poluare ar putea fi, în acest caz, încăpăţînarea unora de a ţine încă la suprafaţă cadavrul ClAuşismului. Acest fapt este considerat de ponorul nostru, un popor mic, drept foarte grav, deoarece faţă de o asemenea poluare nu poate face nimic nici Sanepidul, nici chiar Interpolul. Pentru liniştirea spiritelor, să spunem totuşi că se speră într-un ajutor din partea Intersan, organism pentru asigurarea sănătăţii morale, în relaţiile internaţionale, şi care ar urma să acţioneze asupra tuturor statelor, fără discriminare, fie ele mari sau mici.

• INTILNIRE PROTOCOLARA

Marţi, 18 septembrie, au avut loc, la restaurantul "Ciocîrlia", convorbiri oficiale intre delegaţiile Procuraturii Generale şi ziarului ,,Libertatea". A fost ultima rundă de negocieri aprinse, declanşate cu circa 7 ore înainte la noul sediu al Procuraturii din odiosul Centru Civic. Nu a fost asemnată nici o declaraţie comună.    

AMBIDEXTRU 

NOTA REDACŢIEI

Apariţia noastră, astăzi, în 4 pagini, are loc datorită sacrificiului făcut în privinţa tirajului: acesta este simbolic şi se regăseşte în respectul faţă de cititor.

EVRIKA! 

După opt luni de explozie informaţională descoperim, iată, faptul că "esenţa" informaţiei constă în simplicitate. Cel puţin asţa pare să fie concluzia faptului că astăzi (după ce luni ziarul nostru a fost in pericol de a nu apărea delocl) doua cotidiene cu tradiţie au apărut în... două pagini! "Tineretul Liber" şi ,,România Liberă" par să deschidă un "drum" pe care tare n-am vrea să o apucăm!

Licee româneşti sub presiune

• Liceul "Octavian Goga" - Miercurea Ciuc

Convulsiile create de separarea învăţămîntului au avut efecte dramatice şi în municipiul Miercurea Ciuc. Dacă ele au început în primăvară, nu s-au rezolvat nici în septembrie, cu toată starea de linişte aparentă. Liceul ,,Octavian Goga", cu predare în limba română, a luat fiinţă după Revoluţia din decembrie 1989. Actul său de naştere a fost semnat, abia în 06 iunie1990, printr-o decizie a Ministerului Învăţămîntului şi Ştiinţei. Drumul înfiinţării acestui lăcaş de învăţămînt a fost sinuos şi mai ales plin de şicane. 
Complexul de clădiri al actualului liceu a fost construit în anul 1971, fiind în patrimoniul Ministerului Educaţiei şi Invăţămîntului, însă după anul 1982 a trecut în custodia Ministerului Industriei Uşoară, cind a fost înfiinţat Liceul industrial nr. 3.

​Ziarul Libertatea din 19 septembrie 1990 pag. a 2-a ►

​Ziarul Libertatea din 19 septembrie 1990 pag. a 3-a ►

​Ziarul Libertatea din 19 septembrie 1990 pag. a 4-a ►


C.E.E. şi acordul cu România

CEE a decis luni seara, Ia Bruxelles, să semneze acordul de cooperare economică şi comercială cu România, îngheţat lin luna iunie - a anunţat ministrul italian al afacerilor externe, Gianni de Michelis. Miniştrii relaţiilor externe al "celor 12" reuniţi la Bruxelles au estimat că situaţia politică şi respectarea drepturilor omului în România s-au ămeliorat în suficientă măsură pentru a semna acordul - a arătat o sursă diplomatică. Acordul va permite o liberalizare a relaţiilor comerciale dintre cele două părţi, precum si cooperarea în toate domeniile economice.
Marea Britanie şi Olanda, ţările din CEE cele mai îngrijorate de evoluţia noului regim român, au deschis calea semnării acordului acceptînd să renunţe la ultimele lor rezerve asupra acestui subiect - s-a precizat din sursă diplomatică franceză.
Franţa, dimpotrivă - relatează agenţia France Presse - apăra de mai multe luni regimul preşedintelui Ion Iliescu, apreciind că "ar trebui ajutat să găsească drumul, democraţiei", potrivit expresiei unui diplomat francez. Franţa chiar lăsase să se înţeleagă că ar putea dezvolta relaţii bilaterale cu Bucureştiul, dacă CEE se menţine ne o poziţie intransigentă fată de regimul român.
România va beneficia, de asemenea, de ridicarea restricţiilor cantitative pe care CEE le aplica pînă în prezent la importurile provenind din Europa de Est. Dar, în timp ce aceste restrictii vor fi suprimate începînd din luna octombrie pentru toate ţările din Est, ele nu vor fi abolite pentru România decît cîteva luni mai tirziu, din momentul semnării acordului de cooperare economică şi comercială - relevă AFP.
România rămîne pe mal departe exclusă de la posibilitatea de a beneficia de ajutorul occidental coordonat pentru reformele din Europa de Est - a precizat presei Gianni de Michelis, a cărui ţară prezidează CEE pînă la sfîrşitul anului.
Miniştrii afacerilor externe al "celor 12" au acceptat oficial luni ca, dună Polonia şi Ungaria, să extindă acest program la RDG, Iugoslavia, Cehoslovacia şi Bulgaria.
Eventuala extindere la România a acestui program va depinde, între altele, de concluziile comisiei parlamentare române însărcinate cu anchetarea violenţelor comisă în luna iunie îmootriva manifestanţilor anti-Iliescu - a precizat dl. de Michelis.

Nava "Felix" capturată de de piraţii liberieni!

În timp ce se deplasa spre Leixoes (Portugalia) cu o încărcătură de 2163 tone bumbac, motonava "Felix" a dispărut. Ultima legătură a fost realiată prin nava "Rupea", aflată în zonă, care a comunicat că "Felix", avînd staţia radio defectă, se găsea, atunci la 30 august, la 35 mile marine de coasta Liberiei. Datele în legătură cu acest caz au fost puse la dispoziţia corespondentului Rompres de domnul Aurel Ionescu, directorul Companiei de navigaţie Navrom Constanţa.