Publicat: 21 Septembrie, 2017 - 12:45
Share

'Jurnalismul functioneaza pe o logica simpla: critici puterea, esti credibil; o lauzi, esti pierdut!' Cel care scrie aceste randuri, astazi, era bine intrat, el insusi, in aceasta schema, si chiar credea ca asa stau lucrurile. Pana la 'schimbarea' din 97, lumea presei a fost impartita, brutal, in doua. Tocmai de catre aceia care se credeau in posesia adevarurilor absolute: presa 'aservita', si 'cealalta parte a presei', care-si castigase dreptul de a injura orice, pe oricine si oricand. Primele probleme au aparut odata cu schimbarea. Nevoiti sa ramana la nivelul principiilor enuntate cu sarg si convingere, ca suporteri ai unor valori care s-au dovedit cel putin discutabile la proba veritatii, unii jurnalisti au clacat. Altii si-au pastrat convingerile cu pretul pierderii credibilitatii. Iar altii au schimbat cu seninatate azimutul, trecand cu arme si bagaje in barcazul noii puteri. Chestiune de gust, pana la urma.
In logica alternativei la putere si la ciolan, presa, in ansamblul ei, ar fi trebuit sa marcheze alternante asemanatoare. Logica realitatii s-a dovedit insa diferita: ce te faci cand 'Puterea' este redusa, practic, la somaj tehnic iar 'Opozitia' dirijeaza din culise? Ei bine, atunci se produce o noua fractura in interiorul aceleiasi categorii de analisti si comentatori: lumea jurnalisticii se imparte in 'condeieni' si 'mazgalioi' cameleonici . Categorii limpede definite, dar cu granite mai putin ermetice .In sensul ca dintr-o tabara in alta se poate trece individual sau la pachet. Paradoxurile presei actuale sunt infinite. Puterea atacata in ziarele si posturile de televiziune care apartin 'mogulilor' , raspunde si contraataca in aceleasi mijloace mass-media. Puterea de la Cotroceni ataca Puterea de la Victoria si viceversa. Jurnalistii isi schimba culoarea la fata, atacandu-se, la randul lor, unii pe altii, in exact aceleasi gazete in care jurnalistii fundamentalisti de pana mai ieri erau dovediti a fi fost instrumentalisti ai fostei Securitati. Singurul care nu mai intelege nimic din aceasta poveste este bietul cititor, care , cu naivitate, mai crede ca albul e alb, iar negrul e negru , bietul cititor care vrea si el, acolo, putin condiment de adevar, de putin real. Altfel ar putea crede ca logica pe care functioneaza jurnalismul tinde sa ramana fara nicio logica, iar unicul reper sa devina simbria cu cateva bune zero-uri in coada.(Ziarul Personal)