Publicat: 4 Septembrie, 2020 - 10:30
Share
Semnal de alarmă tras de Liga Studenților Iași

Liga Studenților (LS IAȘI) solicită Guvernului să modifice în regim de urgență legea nr. 129/2019 de transpunere a directivei europene privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, prin care Partidul Social Democrat (PSD) s-a răzbunat pe organizațiile non-guvernamentale, ca urmare a valului de critici primite din partea societății civile, prin impunerea unor obligații birocratice împovărătoare, de natură să ducă chiar la desființarea majorității ONG-urilor.

 

De asemenea, Partidul Național Liberal (PNL), în loc să protejeze libertatea de asociere a românilor, grav limitată de către PSD, a restrâns-o și mai mult, prin impunerea obligației ca la fiecare schimbare a componenței unei asociații sau a datelor de identificare a unui membru, un delegat al organizației să depună o declarație notarială la Ministerul Justiției care conține lista tuturor membrilor asociației.

 

În mod practic, studenții cer ca asociațiile să fie exceptate de la depunerea declarațiilor autentice (de „beneficiar real”) solicitate de către lege, iar regimul aplicat IMM-urilor să fie relaxat, având în vedere numeroasele încălcări ale libertății de asociere, problemele legate de protecția datelor cu caracter personal, precum și birocrația excesivă la care sunt obligate atât persoanele juridice private, cât și anumite instituții ale statului.

 

Prima reglementare absurdă introdusă de Partidul Social Democrat (PSD) în legea de transpunere a directivei care vizează asociațiile constă în obligativitatea depunerii unor noi declarații în formă autentică (dată în fața unui notar, contra-cost) ori de câte ori se modifică componența sau datele de identificare (schimbare de carte de identitate, de adresă, de nume prin căsătorie etc.) ale vreunui membru al consiliului director sau al organelor de control (cenzor, comisie de cenzori), considerați a fi „beneficiarii reali” ai asociației.

 

Efortul financiar al taxelor notariale este unul considerabil atât în cazul asociațiilor relativ mici, care nu beneficiază de resurse consistente, cât și în cazul celor mari, care trebuie să autentifice un număr mult mai mare de declarații, cu un număr mai mare de pagini, având în vedere caracterul non-profit al ONG-urilor. Mai mult, birocrația impusă nu se resimte doar de către asociații, ci inclusiv de către birourile notariale.

 

PSD nu a ținut cont de recomandările directivei, conform cărora se pot dispune măsuri sancționatorii împotriva ONG-urilor doar în mod expres și limitat, conform riscului pe care aceste organizații îl prezintă risc stabilit în urma unei analize temeinice care nu există.

 

În schimb, PSD a introdus un regim sancționator deosebit de sever, atât pentru asociații, cât și pentru societăți, de natură să afecteze în mod grav atât mediul asociativ, cât și mediul privat, în special IMM-urile. Nedepunerea declarației în termenul legal atrage sancțiuni contravenționale care pleacă de la 200 sau 500 de lei pentru asociații, respetiv 5.000 de lei pentru societăți, iar nedepunerea ei în termen de 30 de zile de la data aplicării amenzii duce la desființarea asociației, fundației sau a societății.

 

O altă problemă din legea 129/2019 vizează datele personale din registrele publice, în lege nefiind prevăzut în mod explicit care dintre aceste date sunt destinate accesului public, prevederile legale intrând în conflict cu Regulamentul European privind protecția datelor cu caracter personal (GDPR). Datele care trebuie furnizate în cadrul declarației sunt numele, prenumele, data nașterii, CNP, seria și numărul actului de identitate, cetățenia, domiciliul sau reședința. În fapt, se prezumă reaua credință a tuturor românilor și cetățenilor străini care sunt membri într-o asociație.

 

De asemenea, publicitatea registrelor ar putea avea un impact negativ asupra demnității și siguranței unor categorii sociale protejate de lege, precum victimele abuzurilor, infracțiunilor etc.

 

Caracterul vădit nejustificat al depunerii unor declarații autentice în format fizic (tipărit, letric) prin poștă, curier sau la registratura Ministerului Justiției reiese și din forma electronică a registrelor (organizate la Ministerul Justiției, Oficiul Național al Registrului Comerțului, Agenția Națională de Administrare Fiscală), neavând fundamente practice, administrative, întocmirea unor registre electronice cu documente scanate, având în vedere necesitatea introducerii datelor beneficiarilor reali în presupusele registre. 

 

Nivelul de birocrație este cu atât mai mare în cazul Ministerului Justiției, care deja administrează registrul asociațiilor și fundațiilor, în care deja sunt înscrise numele și prenumele persoanelor care se află în funcțiile executive (consiliu director) și organele de control ale asociațiilor, comunicate de către grefele instanțelor judecătorești. În România există peste 100.000 de organizații non-guvernamentale, care se presupune că ar trebui să depună cel puțin o dată pe an aceste declarații privind beneficiarul real.

 

Ulterior, Partidul Național Liberal (PNL), în loc să respecte libertatea de asociere, a înăsprit și mai tare condițiile impuse de legea PSD.

 

Prin OUG 111/2020 din 1 iulie 2020 s-a introdus obligația pentru asociații ca aceste declarații să conțină datele de identificare ale tuturor membrilor (nume, prenume, data nașterii, CNP, seria și numărul actului de identitate, cetățenia, domiciliul sau reședința), ceea ce înseamnă practic că atunci când orice persoană părăsește sau se alătură unei organizații sau când vreun membru se căsătorește, își schimbă numele, domiciliul sau cartea de identitate, conducerea asociației este obligată să realizeze și să depună o nouă declarație privind beneficiarii reali la Ministerul Justiției (art. 4, alin. 2, lit. c, pct. 1 din Legea 129/2019).

 

Declararea tuturor membrilor unei asociații în fața unui organ al statului este o măsură de natură totalitară, care încalcă libertatea de asociere, consfințită de art. 40 din Constituția României și art. 12 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. CEDO a stabilit, prin cauza nr. 3597/97 că libertatea de asociere presupune și libertatea de a nu recunoaște asocierea în mod public sau în fața organelor de stat, atât timp cât asocierea nu are un caracter infracțional sau nu aduce atingere unor principii precum evitarea conflictului de interese.

 

Asociațiile trebuie să depună declarația în formă autentică (în fața notarului), acestea fiind împovărate financiar prin faptul că trebuie să apeleze la serviciile notarilor publici de fiecare dată când declarația trebuie reînnoită, fiindu-le impusă practic atât o povară financiară considerabilă, cât și o birocrație excesivă.

 

În același timp, după OUG 111/2020, societățile comerciale pot depune declarația privind beneficiarii reali sub formă de înscris sub semnătură privată ori formă electronică, iar declarația poate fi transmisă la oficiul registrului comerțului fără nicio altă formalitate, prin mijloace electronice, cu semnătură electronică sau prin servicii de poștă și curier. Pe de altă parte, ONG-urile au un regim mai restrictiv, declarația fiind valabilă doar în formă autentică, deși nu au scop lucrativ.

 

Nu în ultimul rând, PNL a uitat în luna mai de existența asociațiilor și fundațiilor când a prorogat termenul de depunere a declarațiilor pentru societăți prin OUG 70/2020 pentru luna noiembrie, ca ulterior să prelungească termenul de depunere tot pentru data de 1 noiembrie, care inițial era pe 14 august. Prelungirea a fost realizată chiar în ultima zi a termenului, printr-o ordonanță de urgență neanunțată (OUG 142/2020 din 19 august), mulți reprezentanți ai ONG-urilor înghesuindu-se în prima jumătate a luniii august în birourile notariale pentru a depune declarațiile de beneficiar real. 

 

Pentru a nu exista abuzuri din partea organelor statului din pricina unor interpretări eronate ale principiului aplicării legii în timp, propunem exceptarea asociațiilor și fundațiilor de la sancțiunile prevăzute de lege pentru perioada 15-18 august, cât timp OUG 142/2020 nu a produs efecte.

 

Ce spune de fapt directiva? Asociațiile nu sunt menționate printre entitățile cărora li se aplică prevederile Directivei UE 2015/849. Art. 3, pct. 6, lit. c) din directivă arată că „beneficiarii reali” există doar pentru „entitățile juridice precum fundațiile și construcțiile juridice similare fiduciilor”, fundațiile având o construcție și o natură fundamentală diferită de cea a asociațiilor, deși sunt tot organizații non-guvernamentale. Totodată, conform art. 2 alin. 3, pentru asociațiile cu scop lucrativ există posibilitatea introducerii unor anumite derogări (pentru cele cu activitate financiară redusă). Astfel, cu atât mai mult, se impune existența unor derogări în cazul asociațiilor fără scop lucrativ.

 

Interpretarea teleologică a directivei conduce la concluzia că statele trebuie sa adopte măsuri proporționale riscului la care sunt expuse de către entitățile vizate de directivă, care desfășoară „activități care sunt în mod deosebit susceptibile a fi folosite în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului”. Mai mult, conform alin. 27 din preambul, „în aplicarea prezentei directive, este necesar să se țină seama de caracteristicile și nevoile entităților obligate mici care se încadrează în domeniul său de aplicare și să se asigure un tratament adaptat nevoilor specifice ale acestora și naturii afacerii.”

 

PSD și PNL au deturnat combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului într-un mecanism de control birocratic asupra asociațiilor, similar celor aplicate de către regimurile totalitare care anulau libertatea de asociere specifică unei societăți liberale, prin sufocarea și controlarea activității organizațiilor non-guvernamentale. PSD a interpretat în mod voit eronat prevederile directivei europene pentru a ataca societatea civilă, iar PNL, în loc să repare situația creată, a limitat și mai mult libertatea de asociere. Solicităm Guvernului ca prin ordonanță de urgență să excepteze asociațiile de la obligația depunerii declarațiilor de beneficiar real, având în vedere povara financiară și birocratică impusă acestora și caracterul stalinist al cerințelor impuse de lege, care urmăresc de fapt crearea unui registru al tuturor membrilor asociațiilor din România, similar cu demersurile realizate de către organele represive ale regimurilor totalitare.” a declarat Diana-Alexandra Chiraș, președinte Liga Studenților (LS IAȘI).

Tag-uri Institutii: 

Tag-uri Geo: