Publicat: 26 Octombrie, 2020 - 15:33
Share

În cadrul unei conferințe de presă organizate la sediul Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii (CNIPMMR) a fost prezentat Programul de Guvernare al mediului de afaceri pentru 2021-2024, gândit astfel încât România să devină un hub antreprenorial și de tehnologie.

 

În cadrul acestui program se recomandă înființarea Ministerului Antreprenoriatului, Comerțului și Digitalizării, care va asigura, printre altele, dezvoltarea politicilor de susținere a IMM-urilor, atragerea de investiții, promovarea exporturilor, implementarea programelor naționale de finanțare a IMM-urilor și a programelor de ajutor de stat. Totodată, oficialii mediului de afaceri au prezentat viziunea lor pentru programul Start-Up Nation, redenumit și reiterat ca Romania Tech Nation.

Întregul Program de Guvernare al mediului de afaceri pentru 2021-2024 poate fi consultat la finalul articolului.

Potrivit estimărilor Comisiei Europene, produsul intern brut al UE (PIB) a scăzut cu aproximativ 15 % în cel de-al doilea trimestru al anului 2020, din cauza epidemiei de SARS-Cov 2, în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut. În total, se estimează că economia UE va scădea cu peste 7% în 2020. Cu toate acestea, în scenariul cel mai pesimist al unui al doilea val și al prelungirii măsurilor de izolare, s-ar ajunge peste tot la o scădere de 16% din PIB în acest an.

Conform Cartei Albe a IMM-urilor, ediţia 2020, întreprinzătorii au indicat că în perioada actuală se confruntă cu următoarele dificultăţi: incertitudinile evoluțiilor viitoare (semnalată în 55,69% din IMM-uri), scăderea cererii interne (52,42%), suspendarea temporară a activității datorată situației Covid-19 (49,03%), pregătirea şi menţinerea personalului (47,09%), birocraţia (43,70%).

 

Ce ne propunem:

  • sistemul economic să rămână funcţional şi performant în perioada de criză declanşată de pandemia Covid-19 şi după aceasta.
  • IMM-urile din România trebuie să crească mai mult şi mai repede, prin susţinerea primită din partea programelor cu finanţare din fonduri europene în special şi în domenii care se regăsesc în economia viitorului.
  • finanţarea întreprinderilor, în special microîntreprinderile şi întreprinderile mici, care doresc să îşi schimbe obiectul de activitate sau să îşi dezvolte activităţile prezente şi în mod deosebit prin digitalizarea afacerilor.
  • susţinerea angajaţilor pentru recalificare în domeniile economiei digitale şi ale profesiilor bazate pe folosirea tehnologiei informaţiei.

Viziunea mediului de afaceri se bazează pe 4 piloni:

  1. Crearea unui ecosistem de afaceri capabil să facă faţă provocărilor viitorului: digitalizarea, tranziţia către o economie verde, concurenţa pe pieţele internaţionale.
  2. Resurse umane calificate şi cu competenţe în tehnologia informaţiei;
  3. Susţinerea iniţiativelor antreprenoriale;
  4. Digitalizarea relaţiei mediul privat - administraţia publică.

Obiectivele strategice ale mediului de afaceri:

  1. Asigurarea unei guvernări eficiente, este necesar să existe o structură modernă şi funcţională a Guvernului României, doi dintre membrii cabinetului să aibă funcţia de viceprim-ministru pentru domeniile economic şi social, având în coordonare ministerele cu competențe în domeniile respective,
  2. Stabilitate și predictibilitate,
  3. Simplificarea legislației,
  4. Creşterea investițiilor în IMM-uri,
  5. Măsuri pentru stimularea atragerii şi păstrării forţei de muncă,
  6. Creșterea gradului de absorbție al fondurilor europene în exercițiul financiar 2021-2027 şi din Planul de Relansare Economică şi Rezilientă,
  7. Profesionalizarea exercițiului de guvernare,
  8. Asigurarea echilibrului macro-economic,
  9. Dialog social consolidat,
  10. Securitatea economiei naţionale;

Obiectivele specifice:

  • plasarea României în primele 20 de țări la nivel global în privinţa derulării unei afaceri (indicator măsurabil în rapoartele Doing Business: locul 55 în 2020, faţă de locul 52 în 2019, 45 în 2018, 36 în 2017, 37 în 2016) şi ţara cu mediul antreprenorial cel mai atractiv din regiunea de sud-est a Europei, creșterea inițiativelor antreprenoriale în domeniul tech și nontech (spor de 10.000 întreprinderi/an),
  • creșterea numărului de IMM-uri capitalizate și bancabile,
  • creșterea internaţionalizării IMM-urilor,
  • transformarea digitală a IMM-urilor (în 4 ani toate IMM-urile să aibă echipamente IT, conexiune internet, site de promovare, semnătură electronică),
  • reducerea şomajului în rândul tinerilor până în 24 de ani, de la 17% în prezent, la sub 10% în doi ani şi sub 5% în următorii 2 ani,
  • educaţia antreprenorială,
  • 1 makerspace în fiecare judeţ.

PROGRAMUL ROMÂNIA TECH NATION

  1. Susţinerea a cel puţin 500 de start-up-uri cu componentă digitală în fiecare judeţ, în total fiind susţinute minimum 20.500 de start-up-uri: acordarea unui grant de 50.000 de euro/start-up, includerea obligatorie a componentei de educaţie, training şi mentorat, asigurarea unui loc în makerspace, incubator de afaceri sau accelerator local (vezi pct. 4),
  2. Women in tech - sprijinirea femeilor pentru deschiderea de afaceri în domeniul tehnologiei.
  3. Starter kit: Asigurarea suportului pentru transformarea/transferul companiilor în era digitală, Acordarea de vouchere de digitalizare;
  4. Înfiinţarea a cel puţin unui laborator de robotică şi makerspace în fiecare judeţ, în care să se asigure programe de training pentru a începe, creşte şi dezvolta o companie în domeniul digital.
  5. Tech Tour Trucks – campanii de promovarea a educaţiei tech în comunităţi.
  6. Tech Capital of the Year – program prin care să fie desemnat un oraş drept capitală a tehnologiei în urma unui concurs în care să participe întrepinzătorii sau administraţiile locale care folosesc/implementeză/desfăşoară activităţi în cele mai noi domenii ale tehnologiei şi ştiinţei;
  7. Cloud first policy – strategie care vizează adoptarea de soluţii cloud pentru autorităţile publice, respectiv dotarea acestora cu instrumentele şi cunoştiinţele necesare pentru a se muta în cloud.
  8. Plan național de digitalizare a instituțiilor publice: Single sign on; Digitalizarea administrației publice, astiel încât un număr important de proceduri administrative și etapele unei interacțiuni standard cu administrația publică să poată fi realizate în întregime online; Generalizarea folosirii mijloacelor electronice pentru comunicarea cu beneficiarii serviciilor publice, inclusiv a posibilității descărcarii /completării/ transmiterii on-line de formulare; Generalizarea plăților electronice și a metodelor electronice de comunicare în timp real între administrația fiscală, instituțiile de credit și contribuabili; Generalizarea transferului electronic al datelor între institutii și implementarea principiului depunerii documentelor și informațiilor „doar o singură dată”.