Publicat: 15 Octombrie, 2015 - 12:37
Share

Ca orice capitală europeană care se respectă, nici Bucureştiul nu a fost scutit de marile molime ale continentului. Acum 200 de ani, în timp ce destinul Europei era decis de bătăliile napoleoniene, Bucureştiul a avut în schimb de dus o altă luptă îngrozitoare, şi anume cea cu ciuma bubonică adusă „cu generozitate” de cei care l-au însoţit pe domnul fanariot Ioan Vodă Caragea, în drumul său de la Constantinopol la Bucureşti, în anul de graţie 1812. 

Dacă Bătălia Naţiunilor de la Leipzig, soldată cu victoria decisivă a coaliţei internaţionale (16-19 octombrie 1813), Napoleon s-a văzut obligat să se retragă în Franţa, în schimb, la Bucureşti, Caragea a trebuit sa asiste neputincios la decimarea unei capitale pe care abia o luase în primire la sfârşitul anului 1812. Teribila molimă a rămas de-atunci cunoscută drept „ciuma lui Caragea”. Alte două masive epidemii de holeră vor teroriza apoi urbea bucureşeteană, cea din 1831 şi 1844.

Conferința va fi susținută de Octavian Buda, și va avea loc joi, 15 octombrie, la orele 19:00. 

Octavian Buda este licenţiat al Facultăţii de Medicină a Universităţii „Carol Davila” Bucureşti (1992) precum şi al Facultăţii de Filozofie a Universităţii Bucureşti (1997).
Doctor în ştiinţe medicale. Este profesor universitar - Facultatea de Medicină a Universităţii „Carol Davila” Bucureşti, catedra de Istoria Medicinei. Vicepreşedinte al Societăţii Române de Istoria Medicinei. Este titularul cursului de Patografie Culturală. Filozofie şi Psihiatrie al Facultăţii de Filozofie a Universităţii Bucureşti. Medic primar psihiatru în cadrul Institutului Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici” Bucureşti. Din 1993, redactor coordonator al Revistei de Medicină Legală, fondată în 1936 de Nicolae Minovici. Studii de istoria medicinei, psihiatrie şi psihanaliză judiciară, antropologie psihiatrică şi culturală, bioetică. Articole consacrate filozofiei lui Karl Jaspers şi Emil Cioran în revistele Krisis şi Observatorul Cultural. A publicat studii şi recenzii pe teme de istoria medicinei în revistele Viaţa Medicală, Dilemateca, Cuvântul, Cultura, Istorie şi Civilizaţie, Astra.
Printre cărţile publicate: Criminalitatea, o istorie medico-legală românească, Editura Paralela 45, Bucureşti, 2007; O antropologie a marginalului. Psihiatria judiciară românească: 1860-1940, Editura Caligraf, Bucureşti, 2007; Despre regenerarea şi... degenerarea unei naţiuni, Editura Tritonic, Bucureşti, 2009, Identitate naţională şi medicină socială, Editura Muzeului Naţional al Literaturii Române, Bucureşti, 2013, România fără anestezie, Editura Vremea, Bucureşti, 2013.

Intrarea 7 lei. În preţ este inclusă vizitarea expoziţiei permanente.