Publicat: 29 Iunie, 2020 - 13:36
Share

Muzeul Municipiului Bucureşti invită publicul să viziteze începând de vineri, 3 iulie 2020, noua expoziţie tematică de la Palatul Suţu (Bd. Ion C. Brătianu, nr. 2), oferită vizitatorilor sub genericul "Bucureştiul medieval al familiei Mavrocordat".

Bucureştiul, capitala necontestată a Ţării Româneşti în epoca fanariotă, devastat de războaie şi calamităţi periodice, izbuteşte să renască de mai multe ori din propria cenuşă, dobândind un aspect eclectic şi cosmopolit, deopotrivă oriental şi occidental. Credinţa creştină a constituit, şi în veacul fanariot, un important reper al bucureşteanului, indiferent de mediul social din care provenea. Ctitorii bisericilor bucureştene aparţin tuturor claselor sociale, chiar şi meşteşugarilor şi negustorilor, feţelor bisericeşti, dar şi domnilor.

În ciuda obligaţiilor financiare în creştere faţă de Înalta Portă şi a duratei relativ scurte a domniei, mulţi dintre primii fanarioţi au dorit să îşi lege numele de cel puţin o ctitorie. Primul domn fanariot din Ţara Românească, Nicolae Mavrocordat (1716, 1719-1730) ridică la Văcăreşti cel mai mare ansamblu monastic pe care l-a cunoscut vreodată Ţara Românească. Tot el reface Paraclisul Mitropoliei Bucureştilor, în vreme ce fiul său, Constantin Mavrocordat (1730, 1731-1733, 1735-1741, 1744-1748, 1756-1758, 1761-1763) zideşte mănăstirea Sfântul Spiridon Vechi la 1747, repară şi extinde Biserica Bunei Vestiri de la Curtea Domnească.

De asemenea, tradiţia prezenţei unei case domneşti în marile complexe monastice a fost continuată de Nicolae Mavrocordat, în cazul ctitoriei sale de la Văcăreşti. Pe lângă aceste case, Nicolae Mavrocordat îşi va ridica la scurt timp o altă reşedinţă, pe un teren ce aparţinea Mănăstirii Radu Vodă, pentru a-i oferi clipe de tihnă în mijlocul unui cadru natural îmbietor. Aceasta se va numi "Casa de la Foişor". Neînzestrând casa domnească cu un paraclis, după cum se obişnuia, doamna sa, Smaranda (Smaragda), va ridica la 1745 o biserică, "Biserica de lângă Casa de Priveală", rămasă cu denumirea Biserica Foişor.

Muzeul Municipiului Bucureşti invită publicul să viziteze începând de vineri, 3 iulie 2020, noua expoziţie tematică de la Palatul Suţu (Bd. Ion C. Brătianu, nr. 2), oferită vizitatorilor sub genericul "Bucureştiul medieval al familiei Mavrocordat".

Bucureştiul, capitala necontestată a Ţării Româneşti în epoca fanariotă, devastat de războaie şi calamităţi periodice, izbuteşte să renască de mai multe ori din propria cenuşă, dobândind un aspect eclectic şi cosmopolit, deopotrivă oriental şi occidental. Credinţa creştină a constituit, şi în veacul fanariot, un important reper al bucureşteanului, indiferent de mediul social din care provenea. Ctitorii bisericilor bucureştene aparţin tuturor claselor sociale, chiar şi meşteşugarilor şi negustorilor, feţelor bisericeşti, dar şi domnilor.

În ciuda obligaţiilor financiare în creştere faţă de Înalta Portă şi a duratei relativ scurte a domniei, mulţi dintre primii fanarioţi au dorit să îşi lege numele de cel puţin o ctitorie. Primul domn fanariot din Ţara Românească, Nicolae Mavrocordat (1716, 1719-1730) ridică la Văcăreşti cel mai mare ansamblu monastic pe care l-a cunoscut vreodată Ţara Românească. Tot el reface Paraclisul Mitropoliei Bucureştilor, în vreme ce fiul său, Constantin Mavrocordat (1730, 1731-1733, 1735-1741, 1744-1748, 1756-1758, 1761-1763) zideşte mănăstirea Sfântul Spiridon Vechi la 1747, repară şi extinde Biserica Bunei Vestiri de la Curtea Domnească.

De asemenea, tradiţia prezenţei unei case domneşti în marile complexe monastice a fost continuată de Nicolae Mavrocordat, în cazul ctitoriei sale de la Văcăreşti. Pe lângă aceste case, Nicolae Mavrocordat îşi va ridica la scurt timp o altă reşedinţă, pe un teren ce aparţinea Mănăstirii Radu Vodă, pentru a-i oferi clipe de tihnă în mijlocul unui cadru natural îmbietor. Aceasta se va numi "Casa de la Foişor". Neînzestrând casa domnească cu un paraclis, după cum se obişnuia, doamna sa, Smaranda (Smaragda), va ridica la 1745 o biserică, "Biserica de lângă Casa de Priveală", rămasă cu denumirea Biserica Foişor.

Muzeul Municipiului Bucureşti este păstrătorul vestigiilor de la Mănăstirea Văcăreşti, cea care a avut cumplita soartă să fie demolată în decembrie 1984. Fresce din ansamblul monumentului onorează cu prezenţa lor săli de expunere ale Palatului Suţu, loc în care poate fi completată povestea Bucureştilor din timpul domniei ctitorului ansamblului monastic Văcăreşti.

Litografii cu lăcaşe de cult ridicate în Bucureşti în prima jumătate a secolului al XVIII-lea recompun imaginea de oraş al bisericilor şi al mănăstirilor. Expoziţia, realizată în jurul frescelor de la Văcăreşti, poate reînvia convingător imaginea Capitalei într-o epocă fascinantă, care a pregătit trecerea la modernitatea românească.

Vizitatorii îşi vor putea imagina spaţiul citadin în care erau etalate veşmintele, luxul, dar şi culoarea, prin această scurtă incursiune în spaţiul dintre zidurile domneşti. Icoane şi obiecte de cult, monede de secol XVIII, piese de arheologie medievală, veşminte de epocă şi accesorii, gravuri, documente, litografii, obiecte de artă decorativă, toate din colecţiile Muzeului Municipiului Bucureşti, oferă, într-o concepţie expoziţională în sala cu fresce de la Palatul Suţu, o imagine a Bucureştiului valaho-fanariot din vremea domniei ctitorului mănăstirii Văcăreşti, Nicolae Mavrocordat, o imagine a vieţii creştine, dar şi elemente din viaţa cotidiană.

Noua expoziţie de la Palatul Suţu poate fi vizitată începând cu data de 3 iulie, de miercuri până duminică (inclusiv), între orele 10.00 - 18.00 (17.30 ultima intrare). este păstrătorul vestigiilor de la Mănăstirea Văcăreşti, cea care a avut cumplita soartă să fie demolată în decembrie 1984. Fresce din ansamblul monumentului onorează cu prezenţa lor săli de expunere ale Palatului Suţu, loc în care poate fi completată povestea Bucureştilor din timpul domniei ctitorului ansamblului monastic Văcăreşti.

Litografii cu lăcaşe de cult ridicate în Bucureşti în prima jumătate a secolului al XVIII-lea recompun imaginea de oraş al bisericilor şi al mănăstirilor. Expoziţia, realizată în jurul frescelor de la Văcăreşti, poate reînvia convingător imaginea Capitalei într-o epocă fascinantă, care a pregătit trecerea la modernitatea românească.

Vizitatorii îşi vor putea imagina spaţiul citadin în care erau etalate veşmintele, luxul, dar şi culoarea, prin această scurtă incursiune în spaţiul dintre zidurile domneşti. Icoane şi obiecte de cult, monede de secol XVIII, piese de arheologie medievală, veşminte de epocă şi accesorii, gravuri, documente, litografii, obiecte de artă decorativă, toate din colecţiile Muzeului Municipiului Bucureşti, oferă, într-o concepţie expoziţională în sala cu fresce de la Palatul Suţu, o imagine a Bucureştiului valaho-fanariot din vremea domniei ctitorului mănăstirii Văcăreşti, Nicolae Mavrocordat, o imagine a vieţii creştine, dar şi elemente din viaţa cotidiană.

Noua expoziţie de la Palatul Suţu poate fi vizitată începând cu data de 3 iulie, de miercuri până duminică (inclusiv), între orele 10.00 - 18.00 (17.30 ultima intrare).

Tag-uri Institutii: