Publicat: 31 Octombrie, 2020 - 00:00
Share

La Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, Facultatea de Istorie şi Filosofie, Radu Mârza predă cursuri despre identităţi istorice în Europa Centrală, istoria medievală, premodernă şi modernă românească, istoria slavilor, istoria culturală a călătoritului şi turismului, istoria Bizanţului. Profesorul este, de asemenea, colecţionar şi preocupat de istoria cărţilor poştale.

Recent, a publicat la Editura Polirom această „istorie culturală” în care îşi propune să comenteze mărturiile unor autori din secolele XIX şi XX, călători în ţări străine graţie facilităţilor oferite de calea ferată. „Am descoperit – scrie Radu Mârza - că în spatele unei simple relatări a unei călătorii cu trenul este o lume întreagă, formată din puțin peisaj și din mulți oameni, prinși într-o rețea complicată – și fascinantă – de relații sociale și culturale. Așa se văd lucrurile din tren și în tren. Astfel, șan­tierul inițial al comunicării noastre s-a lărgit considerabil și, mergând pe urmele surselor istorice, a primit noi întrebări de lucru: Ce vede călătorul de la fereastra trenului? Ce vede călătorul în tren și pe peronul gării ? Ce face în tren, cum se simte, la ce se gândește, ce observă și ce nu bagă în seamă? Aceste întrebări au lărgit considerabil perspectiva cercetării noastre. Am constatat că, în locul unei comunicări știin­țifice, sub ochii noștri se scrie o carte…

Astfel s-a născut o cercetare care i-a urmărit pe călătorii români (originari din România și Transilvania) pe <<drumul de fier>>, pe acei călători care ne-au lăsat relatări despre experiența lor feroviară. Dintre aceștia, nu prea mulți, i-am selectat pe cei care ni s-au părut reprezentativi. De ce călătorii români? Pentru că aceș­tia provin dintr-un spațiu geografic în care căile ferate pătrund relativ târziu (deceniile 1860-1870), ei călătorind, în schimb, cu trenul, încă de timpuriu, prin țări apusene (Anglia, Franța, Belgia, Germania) și prin Imperiul Austriac. De aceea, mărturia lor este prețioasă, pentru că intuiește, semnalează și surprinde aspecte interesante ale călătoriei feroviare.

Am denumit perioada luată în considerare <<primul secol de călătorie feroviară>>, adică de la 1830 la 1930, de la prima călătorie cu trenul, pe ruta Manchester-Liverpool (1830) (Petrache Poenaru călăto­rește deja cu trenul pe această rută în 1831!) la deceniul 1930, acesta din urmă fiind unul în care calea ferată este parte integrantă a vieții cotidiene europene și românești. (Anii 1940 constituie un moment de cezură și din perspectiva istoriei călătoritului și a istoriei feroviare.) Dar, în timpul acestui prim secol de călătorie feroviară, calea ferată, cel mai dinamic indicator al Revoluției industriale, transformă radical nu numai transporturile și comunicațiile în Europa și în lume, ci societatea în întregime.”

Premisele acestei cercetări sunt interesante, dar, din păcate, rezultatul nu se ridică la înălțimea așteptărilor. Profesorul universitar Alexandru Călinescu susține că „autorul nu aduce mai nimic nou faţă de studiile, fundamentale, semnate de Mircea Anghelescu şi de regretatul Florin Faifer, iar muntele de referinţe bibliografice dă naştere unor mult prea firave comentarii. (…) Observaţiile valide sunt parazitate de mulţimea banalităţilor şi de precaritatea exprimării.”

 

 

 

Radu Mârza - Călători români privind pe fereastra trenului. O încercare de istorie culturală (1830-1930). Editura Polirom. Cuvânt-înainte de Ovidiu Ghitta. 212 pag.

 

Topic: 

Format: