Publicat: 10 Septembrie, 2020 - 09:58
Share

Intervenţia ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu în cadrul sesiunii plenare dedicate gestionării afacerilor consulare în context COVID-19, în marja RADR

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a deschis miercuri, 9 septembrie, în cea de-a treia zi a Reuniunii Anuale a Diplomaţiei Române (RADR), sesiunea plenară dedicată gestionării afacerilor consulare în context COVID-19.

Regăsiţi mai jos transcriptul intervenţiei ministrului afacerilor externe.

Înregistrarea video a mesajului este disponibilă aici: https://www.youtube.com/watch?v=RAUZ-ikUAWA

Buna ziua,

Ne revedem astăzi din nou pentru o discuţie dedicată gestionării afacerilor consulare în contextul pandemiei de COVID-19. Înainte de a avea o discuţie împreună despre ceea ce putem face pentru a îmbunătăţi nivelul nostru de reacţie faţă de provocările actuale şi provocările unor eventuale crize viitoare, daţi-mi voie să spun câteva cuvinte despre ceea ce am făcut în această perioadă.

E deja foarte bine cunoscut faptul că această criza generată de pandemia de COVID-19 a pus la încercare rezilienţa statelor, inclusiv a României, rezilienţa instituţiilor şi organizaţiilor din întreaga lume, generând situaţii fără precedent uneori şi testându-ne capacitatea de reacţie şi de adaptare.

Cei care acţionăm în Ministerul de Externe pe acest domeniu foarte important am fost adesea nevoiţi să identificăm din mers cele mai eficiente mijloace de acţiune, atunci când am acţionat pentru protejarea drepturilor cetăţenilor români aflaţi în străinătate, precum şi a intereselor statului român.

Aş vrea de la început să vă mulţumesc în mod deosebit pentru implicarea şi profesionalismul cu care aţi acţionat constant, cea mai mare parte a dumneavoastră, încă de la debutul acestei crize, pe foarte multe paliere, prin oferirea de asistenţă consulară, prin informarea corectă a cetăţenilor români asupra situaţiei din alte state în contextul măsurilor adoptate de acestea pentru gestionarea pandemiei.

Aşa cum am mai menţionat în aceste zile, inclusiv în discursul din prima zi a Reuniunii Anuale a Diplomaţiei Române, am cerut elaborarea unui manual, a unui ghid de reacţie la criză şi de gestiune a crizei. El a fost finalizat şi vă va fi distribuit în perioada următoare, în zilele următoare, şi veţi vedea din cuprinsul acestui manual sau ghid care sunt "lecţiile învăţate" pe care am încercat să le punem într-o matrice concretă, care să ne ajute să reacţionăm şi mai bine şi să gestionăm şi mai eficient crizele viitoare de acest tip sau similare.

Vă încurajez să citiţi cu atenţie acest document, să veniţi cu eventuale idei suplimentare pe care să ni le transmiteţi pentru a îmbunătăţi acest îndrumar.

Acest material, de fapt, pune în valoare ceea ce am învăţat în aceste luni prin acţiunea consulară consistentă pe care am desfăşurat-o în apărarea intereselor şi drepturilor cetăţenilor români. O să menţionez o parte din aceste eforturi.

În primul rând, efortul comun de repatriere a cetăţenilor români aflaţi în situaţii deosebite, în statele membre ale Uniunii Europene, dar şi în spaţiul extra-european. Acest efort a dus la revenirea acasă, în bune condiţii, a peste 12.500 de cetăţeni români, de la începutul crizei şi până în luna iulie, când au fost reluate zborurile comerciale cu majoritatea statelor europene.

Astfel, a fost organizată sau sprijinită, sub diverse forme, realizarea a aproximativ 100 de zboruri de repatriere. Aproximativ 200 de cetăţeni români au revenit în ţară prin acţiune coordonată cu alte State Membre ale Uniunii Europene, în aplicarea Mecanismului de Protecţie Civilă al Uniunii şi, de asemenea, este de menţionat şi faptul că, în cadrul acestui efort de repatriere a cetăţenilor români, am ajutat şi la repatrierea a peste 1.100 de cetăţeni străini.

Acest efort de amploare a dovedit, la rândul său, cât de necesară este o bună coordonare inter-instituţională la nivel naţional, în aşa fel încât revenirea în siguranţă a cetăţenilor români să se facă fără probleme. Şi aceasta este una dintre lecţiile învăţate în această perioadă pe dimensiunea consulară.

De asemenea, am reuşit completarea cadrului normativ naţional privind susţinerea financiară a activităţilor de asistenţă şi protecţie consulară pentru cetăţenii români aflaţi în imposibilitatea de a se deplasa datorită măsurilor restrictive. A fost adoptată o Ordonanţă de urgenţă, numărul 46/2020, prin care s-a reglementat posibilitatea decontării din bugetul Ministerului Afacerilor Externe a cheltuielilor aferente pentru cetăţenii români aflaţi pe teritoriul altor state, în ceea ce priveşte carantina şi acoperirea transportului acestora din statele afectate, precum şi finanţarea din bugetul ministerului a acţiunilor pentru acordarea protecţiei consulare cetăţenilor români în contextul unei pandemii sau epidemii, inclusiv al actualei pandemii, ceea ce a permis reglementarea posibilităţii de asigurare a cazării, cu titlu provizoriu, a hranei şi a utilităţilor de primă necesitate pentru cetăţenii români aflaţi temporar peste hotare, ne-rezidenţi şi blocaţi în teritoriile altor state, evident, cu condiţia ca mijloacele de subzistenţă ale acestora să fie epuizate sau pe cale de epuizare.

Un alt aspect relevant a fost problema colaborării inter-instituţionale, în contextul acordării de sprijin pentru lucrătorii sezonieri, mai ales cei aflaţi în Germania sau, în unele cazuri, în Olanda. Aici am realizat cât de importantă este cooperarea cu Ministerul Muncii şi, în acelaşi timp, folosirea adecvată a ataşaţilor de muncă aflaţi la post la diverse misiuni.

În multe cazuri, aţi fost nevoiţi să vă autosesizaţi în urma informaţiilor de presă sau a informaţiilor primite din alte surse. Aţi contactat direct zeci de locaţii, ferme sau alte unităţi de producţie, pentru a verifica situaţiile semnalate, pentru a discuta direct cu cetăţenii aflaţi în dificultate, oferind tot sprijinul posibil, chiar dacă mai avem mult de făcut pentru a convinge cetăţenii români să contacteze misiunile diplomatice sau oficiile consulare pentru a solicita asistenţă.

De asemenea, având în vedere presiunea fără precedent asupra misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare în perioada de gestionare a pandemiei, pentru a putea gestiona în mod adecvat toate aceste activităţi a fot alocată o componentă suplimentară de call center, pentru a avea posibilitatea unui dialog suplimentar, direct cu cetăţenii. Această componentă suplimentară a fost gestionată, la rândul său, de o echipă de suport a Departamentului Consular, care a avut ca scop, evident, informarea cetăţenilor români din străinătate, aflaţi în situaţii speciale din cauza pandemiei, facilitarea comunicării cu aceştia pentru acordarea asistenţei consulare.

Astfel, în total, au fost preluate peste 220.000 de apeluri telefonice, peste 100.000 de solicitări venite prin e-mail, oferind informaţii consulare cheie pentru identificarea de soluţii la problemele generate de pandemie. În continuare se înregistrează aproximativ 3.000 de apeluri săptămânal.

În perioada de vârf a crizei, adică în perioada martie-mai, s-a constatat o creştere a numărului de cereri de asistenţă consulară şi am adoptat măsuri suplimentare la nivelul misiunilor diplomatice şi consulare, aşa încât toate solicitările să fie tratate cu celeritate. Au fost depuse eforturi pentru prelucrarea şi preluarea tuturor cererilor, deşi au existat în mod evident şi probleme şi sincope generate mai ales de numărul foarte mare de apeluri, de numărul foarte mare de cereri. Trebuie să găsim soluţii pentru a răspunde absolut tuturor solicitărilor pe care cetăţenii români le fac atunci când se află în dificultate.

Am reuşit să acţionăm şi prin redistribuirea, într-o anumită măsură, a personalului de la misiuni. În luna martie, aţi primit instrucţiuni prin care să angrenaţi temporar în gestionarea problematicii consulare şi alţi membri ai misiunii diplomatice sau oficiului consular dacă situaţia o va impune, ba chiar întregul personal. Este clar că această măsură a fost luată din cauza imposibilităţii deplasării de efective de personal din Centrală spre misiuni, în condiţiile generate de criză.

Pe de altă parte, un exerciţiu extrem de sensibil şi solicitant, deci dificil în ansamblul său, a fost reprezentat de gestionarea, atât la nivel tehnic, cât şi procedural, a situaţiei în care misiunile au fost nevoite să-şi restrângă activitatea pentru a putea proteja sănătatea cetăţenilor care vin să solicite servicii consulare, respectiv pentru a putea proteja sănătatea membrilor misiunilor, urmată, atunci când condiţiile au început să se îmbunătăţească în fiecare stat - evident este o dinamică pe care nu o putem controla pentru că ea depinde de condiţiile epidemiologice - de reluarea activităţii în mod etapizat. Mă refer la încercarea de revenire la o activitate cât mai aproape de nivelul normal de activitate.

Constatăm, însă, că evoluţia pandemiei în anumite state determină o permanentă regândire a măsurilor de reluare a activităţii. Uneori suntem nevoiţi să revenim la anumite măsuri de deschidere, atunci când situaţia devine foarte constrângătoare.

Prin urmare, una dintre cele mai importante lecţii învăţate ale acestei perioade este aceea că a existat şi există - şi putem prezice că va exista şi în continuare - o presiune crescută, semnificativă, asupra reţelei şi capacităţii consulare. Este clar că avem nevoie să alocăm resurse suplimentare, atât financiare, cât şi de personal. Revin aici la acest exerciţiu pe care l-am mai menţionat şi, anume, acela de clasificare a misiunilor diplomatice pentru că el ne va ajuta să calibrăm, în funcţie de o serie de parametri, inclusiv cei legaţi de comunitatea românească din statul respectiv, care este nivelul acestor resurse alocate fiecărei misiuni.

De asemenea, este o altă lecţie învăţată importantă: modul în care trebuie să îmbunătăţim activitatea dedicată segmentului de comunicare publică, pentru a putea informa în mod corespunzător cetăţenii români, atât cu privire la ceea ce putem face în sprijinul intereselor lor, cât şi cu privire la condiţiile în care activităţile consulare se desfăşoară. Acest efort de comunicare publică a fost partajat între efortul Centralei şi efortul Misiunilor.

Pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe s-au creat secţiuni speciale, cu informaţii utile pentru cetăţeni, s-a urmărit o comunicare directă cât mai rapidă, în măsura posibilului, atât cu cetăţenii, cât şi cu presa, au fost utilizate linii pro-active de precizări de presă în aşa fel încât să putem comunica din timp informaţiile pe care le aflăm de la autorităţile statelor unde ne desfăşurăm activitatea, au fost lansate ghiduri de călătorie. Menţionam în zilele anterioare peste 220 de astfel de comunicări, comunicate, precizări, alerte, atenţionări şi aşa mai departe. Trebuie să fim în continuare la fel de atenţi, la fel de alerţi.

Vă rog să vă coordonaţi în continuare cât mai apropiat cu Centrala în aşa fel încât să putem să transmitem informaţii utile şi la zi cetăţenilor români care au nevoie de ele.

O altă lecţie învăţată din activitatea acestei perioade se referă şi la coordonarea cu alte state şi respectiv cu autorităţile, cu instituţiile europene. Mă refer aici la intenţia care se află în curs la nivel european de îmbunătăţire a Mecanismului de Protecţie Civilă al Uniunii; trebuie să gândim şi noi şi să venim şi noi cu propuneri în acest sens, ele sunt binevenite, prin urmare, vă rog să transmiteţi aceste idei şi propuneri către Centrală.

De asemenea, vreau să vă informez că activitatea dumneavoastră este cunoscută tuturor instituţiilor partenere din ţară. Noi am transmis în mod constant, pe perioada stării de urgenţă, pe perioada stării de alertă, informări către toate instituţiile partenere, către Guvern, către Administraţia Prezidenţială, în care am informat despre activităţile la nivel consular care au fost efectuate.

În ce mă priveşte, vă asigur că, aşa cum foarte bine cunoaşteţi, citesc foarte atent toate comunicările pe care le primesc din partea misiunilor şi, de fiecare dată când există solicitări din partea dumneavoastră, cer, la rândul meu, factorilor de decizie din minister, să ia măsuri atunci când este vorba despre aspecte legate de personal, aspecte financiare, aspecte organizatorice. Prin urmare, vă rog să semnalaţi în continuare prompt toate problemele cu care vă confruntaţi.

Mă opresc aici, vă mulţumesc foarte mult din nou pentru toate eforturile dumneavoastră, vă rog să continuaţi acest efort pentru că el este observat, el este apreciat şi este, înainte de orice, extrem de necesar.

Tag-uri Nume: 

Tag-uri Institutii: