Publicat: 27 Ianuarie, 2014 - 17:17
Share

Un lobby bine făcut e unul despre care marele public nu știe nimic. Sau despre care află în ultimul moment. Comisia de mediu, sănătate și siguranța alimentelor (ENVI) din Parlamentul European a votat saptamana trecuta textul de compromis la care Parlamentul European a ajuns în procesul de trialog cu Consiliul și Comisia Europeană pe marginea proiectului de Directivă a tutunului. În paralel, in ziua votului, a avut loc si un seminar pe tema contrabandei cu țigarete. Faptul că cele două evenimente s-au desfășurat în aceeași zi, ar putea părea o coincidență.

Nu și dacă privim mai atent agenda seminarului, care a inclus un important oficial al companiei SICPA, furnizor de cerneluri si tehnologie în domeniul securității, firma care, de ani de zile, face lobby stăruitor (până acum fără mare succes) pe lângă autoritățile fiscale din diverse state, inclusiv România, pentru înlocuirea timbrelor fiscale utilizate în domeniul produselor accizabile cu soluțiile proprii. Printre alte prevederi radicale, proiectul de Directivă stipulează implementarea unui sistem de urmărire a produselor din tutun pe lanțul de distribuție, dar și introducerea unui identificator unic de securitate, cu rol incert, care...să înlocuiască în scurt timp timbrele fiscale de pe pachetele de țigarete în toate statele membre UE. Soluția tehnică, foarte scumpă de altfel, reprezintă o afacere uriașă, pentru o singură companie. Ghiciți care?

Comerțul ilicit cu produse din tutun păgubește bugetul statelor membre ale Uniunii Europene cu peste 10 miliarde de euro anual, potrivit OLAF. Studiile KPMG estimează comerțul ilicit cu țigarete la peste 11% din piața totală, ceea ce înseamnă o creștere de 30% în ultimii șase ani.
Prin urmare, tema seminarului organizat pe 22 ianuarie de Direcția de Politici Bugetare din cadrul Secretariatului General al Parlamentului European (PE) este cat se poate de actuală. În aceeași zi, așa cum am menționat, comisia ENVI a votat din nou pe textul revizuit al proiectului Directivei tutunului. În ciuda acestei coincidențe, pe agenda seminarului nu s-a aflat inclus subiectul referitor la legătura directă dintre un cadru de reglementare excesiv și contrabandă, deși o serie de prevederi ale Directivei vor determina, cu certitudine, creșterea comerțului ilicit cu țigarete. Interzicerea unor categorii de produse (cu arome și mentol), standardizarea pachetelor și mărirea nejustificata a pictogramelor vor crea o piață neagră paralelă pentru produsele interzise și vor facilita contrafacerea pachetelor, fără a fi atinse obiectivele de sănătate publică declarate. De altfel, una dintre concluziile desprinse în urma discuțiilor purtate în cadrul seminarului este de natură să îngrijoreze și mai mult și să demonstreze că oficialii UE nu au luat în calcul consecințele prevederilor Directivei. ”Pe 6 iunie a.c., Comisia Europeană a publicat o comunicare cu privire la lupta împotriva comerțului ilicit cu produse din tutun. Comunicarea include o întreagă listă a modurilor de abordare care ar trebui să fie implementate în instituțiile UE- CE, Consiliu, Parlament, State Membre. Nu sunt alocate însă bugete noi pentru ca aceste politici să fie implementate. Planul de acțiune este prevăzut a se desfășura în perioada 2013-2015, fără a se preciza însă care sunt obiectivele specifice care trebuie atinse”, se arată în raportul realizat de organizatori după încheirea seminarului.
Și atunci, care să fi fost scopul seminarului? Să arate cum Directiva tutunului poate fi aprobată în forma actuală, fără a ne teme de pericolele contrabandei. Asta pentru că SICPA pretinde a avea soluțiile de securitate potrivite. Statele membre UE vor pierde însă de două ori: prin creșterea contrabandei și prin bugetul alocat tehnologiei SICPA, nu întotdeauna eficientă în reducerea pieței negre, după cum s-a dovedit până acum. Dar, cum de se află SICPA într-un maraton fără alți concurenți, pe ultima sută de metri?

În spatele agitației create de discuțiile în jurul sănătății publice, o cauza nobilă care scuză orice, legiuitorii au adoptat articolul 14, prin care este prevăzută introducerea unui sistem de monitorizare a traseului produselor din tutun în lanţul de distribuţie în cadrul Uniunii Europene, pentru a permite stabilirea provenienței unui pachet de ţigarete şi urmărirea tuturor celor care l-au manipulat.
În acest caz, potrivit Ceska Pozice, proiectul de Directivă merge dincolo de planurile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, care consideră suficientă urmărirea în segmentul en gros al lanţului de distribuţie, având în vedere că în acest segment riscul de contrabandă este cel mai ridicat. De asemenea, produsele ar trebui monitorizate nu pe traseul parcurs în cadrul UE, ci în afară, cea mai mare parte a țigaretelor de contrabandă fiind provenite de pe alte piețe, extracomunitare. Chiar participanții la seminarul menționat au observat în prezentările făcute că principalele țări de proveniență a produselor din tutun traficate ilegal sunt China, Emiratele Arabe Unite, Vietnam, Malaezia, Rusia, Singapore, Bielorusia si Ucraina. Pentru cea mai mare parte a țigaretelor capturate, China continuă să reprezinte principala sursă.
O altă problemă este – şi aici apar suspiciunile – că textul amendamentului precizează că oricine furnizează tehnologie pentru urmărirea produselor din tutun nu trebuie să fie asociat cu industria tutunului. Drept urmare, este exclus sistemul utilizat în prezent de actori importanţi din industrie. Astfel, singura companie rămasă în cursă este SICPA, cu sediul în Elveţia. De precizat că firma elveţiană nu are lobby-işti înregistraţi la Bruxelles.
După cum relatează Ceska Pozice, până în prezent, strategia de afaceri a SICPA s-a concentrat pe anumite ţări. În Lituania, care a deținut până de curând preşedinţia UE, firma a evitat o cerere de ofertă şi a încheiat un acord pentru a ajuta guvernul în implementarea unui sistem de monitorizare a băuturilor alcoolice şi a produselor din tutun. O altă ţară în care SICPA încearcă să obţină sprijin este Franţa, unde mass-media a constatat că fostul şef al administraţiei prezidenţiale Claude Gueant a respins în trecut tehnologia elveţiană, susţinând că „prezintă deficiențe şi nu îi va ajuta în niciun fel pe funcţionarii vamali”. Gueant s-a răzgândit după ce compania a anunţat că intenţionează să deschidă trei fabrici în circumscripţia Ministrului de Finanţe Pierre Moscovici.
Dacă întreaga piaţă UE va fi monopolizată, în joc se află miliarde. Conform Ceska Pozice, aproximativ un miliard de pachete de ţigarete sunt vândute în fiecare an numai în Cehia. Costul unui timbru este de aproximativ 0,03 euro. Aceasta se traduce în circa 30 milioane de euro venituri pentru firma elveţiană doar din Cehia. În România, piața legală ajunge la circa 1,2 miliarde de pachete, ceea ce s-ar traduce în peste 37 milioane de euro anual câștiguri pentru SICPA. Polonia, de unde vine invitatul seminarului organizat la Bruxelles, ar putea fi încă și mai profitabilă pentru compania elvețiană (circa 80 milioane de euro).
În același timp, participanții la seminarul pe tema pieței negre acuză lipsa de transparență în utilizarea sumelor provenite de la producătorii de țigarete în urma acordurilor anticontrabandă cu UE. Poate că, drept consecință a transparenței sporite, vom afla în curând cum banii sunt direcționați către soluțiile de securitate ale SICPA.

Ar trebui menţionat că Organizaţia Mondială a Sănătăţii nu a agreat soluţia SICPA, catalogând-o ca fiind „incapabilă de a îndeplini cerinţele de monitorizare a traseului produselor din tutun”. Mai mult, comerţul ilicit a crescut în unele ţări în care sistemul a fost implementat, cum ar fi Malaezia. De asemenea, în Turcia, autoritățile sunt gata să renunțe la contract din cauza deficiențelor.
Ținând cont că în prezentarea oficialului SICPA la seminarul de la Bruxelles se observă corect că cele mai vulnerabile țări în fața fenomenului contrabandei sunt cele de la granița de Est a Uniunii, în mod cert și autoritățile române sunt presate să accepte soluțiile companiei elvețiene. În România, intrarea SICPA pe piața locală ar echivala cu defavorizarea unui important jucător autohton, și anume Imprimeria Națională, care produce de ani buni timbre cu un grad sporit de securizare pentru produsele accizabile (alcool și tutun).

O situatie similara s-a inregistrat in 2011 cand, tot printr-o decizie UE, toti producatorii de tutun din UE au fost obligati sa schimbe hartia de tigarete, intr-o perioada scurta, in scopul, la fel de nobil, de a evita incendiile. Rezultatul? Timp de aproape un an, pana cand alte firme au dezvoltat tehnologii similare, hartia respectiva a putut fi cumparata de la un singur furnizor, o companie americana aflata in situatie de monopol care, la mai modestul pret de 8 centi pe mia de tigarete, a facut o afacere frumusica. Va mai aduceți aminte când Președintele Autorității pentru Protecția Consumatorilor umbla cu lampa cu ultraviolete prin magazine, ca sa descopere țigările non-LIP (low ignition propensity), garantând că nu vor mai fi incendii, fiindcă țigările se vor stinge singure? Și atunci ca și acum: n-a mers lobby-ul la nivelul fiecarui stat, a mers tintit, la nivelul UE. Iar companiile destepte si generoase de genul SICPA pot exclama, precum Croitorașul cel viteaz, nu șapte, ci "27 (state membre) dintr-o lovitură!". Ba, chiar 28, cu Croația, de curând integrată în UE.