Publicat: 26 Mai, 2013 - 00:12
Share

AMOS News a monitorizat cele mai importante evenimente înregistrate în această săptămână:

1. Condamnarea lui Babiuc şi Becali
2. Premieră a coabitării: Ponta a primit mandat pentru Bruxelles de la Băsescu
3. Vizita secretarului general NATO
4. NUP în dosarul plagiatului lui Ponta
5. "Banda celor 8" se întoarce la Curtea de Apel

 

1. Condamnarea lui Babiuc şi Becali

Gigi Becali a fost condamnat  luni, la doi ani închisoare cu executare pentru dosarul în care a fost acuzat că a făcut un schimb ilegal de terenuri cu Ministerul Apărării Naţionale, afacere care ar fi prejudiciat statul cu aproape 1 milion de dolari. Pentru că mai avea o condamnare cu trei ani închisoare într-un alt dosar, cel al sechestrărilor,  pedepsele au fost cumulate și s-a ajuns la o sentință finală de trei ani cu executare.

Fostul ministru al Apărării, Victor Babiuc, a fost condamnat la doi ani închisoare, pentru că în calitate de ministru a semnat documentele tunului imobiliar care a dus la prejudiciera statului român. Iar generalul Dumitru Cioflină tot la doi ani închisoare cu executare.

În cazul fiicei fostului ministru al Apărării, Ioana Babiuc, instanţa a dispus menţinerea achitării decise de cei trei judecători ai instanţei de fond.

Conform procurorilor, Cioflină şi Babiuc, uzând de prerogativele funcţiilor de conducere pe care le deţineau în cadrul acestui minister, au aprobat schimburile de terenuri dintre MApN şi George Becali cu încălcarea dispoziţiilor legale ce reglementează proprietatea publică şi circulaţia juridică a terenurilor, în defavoarea statului.

Toţi fuseseră achitaţi la primul proces, însă Parchetul a făcut recurs şi a cerut pedepse cu închisoarea. În condițiile condamnării sale definitive, George Becali, ales deputat anul trecut pe listele USL, își pierde calitatea de parlamentar.

Evident, există o mediatizare excesivă a acestei comndamnari, care are ca efect martizarea lui Gigi. În aceste momente, a început o luptă crâncenă în a vâna orice detaliu despre latifundiar: unde, cum doarme, ce şi cât mânâncă, dacă şi de ce... 
Se pare că patronul de la Steaua nu o va duce foarte rău după gratii, beneficind de un regim semideschis: va putea munci  în afara penitenciarului, chiar la propriile sere, se pare, se va putea plimba prin puşcărie şi va putea comunica cu oamenii de acolo, lucruri care-i vor alimenta  pornirea mesianică de a duce un mesaj de pace, de omenire, de bună înţelegere şi de credinţă pentru deznădăjduiţii sorţii.


2. Premieră a coabitării: Ponta a primit mandat pentru Bruxelles de la Băsescu

Premierul Victor Ponta a participat, miercuri, pentru prima dată la Consiliul European cu mandat de la preşedintele Traian Băsescu. Se întâmplă la un an distanţă de la războiul cu Traian Băsescu pe tema prezenţei la acest summit. 

În 2012, reprezentarea României la Consiliul European a fost una dintre cele mai aprige dispute între preşedinte şi premier. Scandalul dintre cei doi a ajuns în Parlament, care a fost de partea premierului, şi la Curtea Constituţională, care i-a dat dreptate preşedintelui. În cele din urmă, Victor Ponta a participat la Consiliul European din 28 iunie 2012, în ciuda deciziei Curţii, punându-l pe Traian Băsescu în faţa faptului împlinit.

De la acest conflict a trecut un an, iar între timp cei doi au semnat acordul de coabitare. Rezultatul: Victor Ponta a primit nu numai mandat, dar şi bune recomandări de la Traian Băsescu pentru a merge la Bruxelles.

Aşadar, de această dată, şeful guvernului a mers la Bruxelles şi cu legitimitate morală.

 

3. Vizita secretarului general NATO

După trei ani de la prima sa vizită oficială în România, vineri, secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, s-a aflat din nou în București, unde a avut convorbiri cu preşedintele României, Traian Băsescu, cu premierul Victor Ponta, cu miniştrii apărării şi de Externe şi a primit titlul "Doctor Honoris Causa" al Universităţii din Bucureşti, în cadrul unei ceremonii speciale.

Vizita s-a produs într-un moment deosebit şi a avut o agendă bogată: actualul Secretar General al Alianţei Nord-Atlantice se află la sfârşit de mandat iar, la nivelul opiniei publice, au circulat în ultimele luni o serie de comentarii cu privire la posibilii succesori.

Între numele invocate, alături de cel al diplomatului polonez Radoslaw Sikorski, s-au vehiculat şi numele unor români, precum cel al fostul ministru de externe, Mircea Geoană, dar şi, în mod surprinzător, cel al şefului statului român al cărui mandat se încheie, de asemenea, anul viitor. O candidatura romaneasca a iesit insa din discutie odata cu numirea ambasadorului Sorin Ducaru ca prim asistent al Secretarului General.

Referindu-se la astfel de ipoteze, şeful Guvernului de la Bucureşti menţiona, recent, că ar oferi sprijinul său total oricărui român care ar putea fi nominalizat pentru o astfel de responsabilitate. Rvident ca nu mai este cazul.

"Nu voi comenta pe niciun nume", le-a răspuns secretarul general al NATO jurnaliştilor care l-au întrebat despre succesorul sau.

Discuţiile de la Bucureşti au vizat, între altele, aspecte legate de preocupările ţării noastre privind îndeplinirea obligaţiilor asumate în contextul crizei economice, eforturile pe care le face Armata în direcţia realizării capabilităţilor planificate şi în cadrul misiunilor de pace la care participă militarii români.

Au fost analizate teme precum - perspectivele Misiunii NATO din Afganistan, construcţia scutului antirachetă, lupta împotriva terorismului şi a ameninţărilor cibernetice, dar şi securitatea la Marea Neagră.


4. NUP în dosarul plagiatului lui Ponta

Parchetul General l-a exonerat pe Victor Ponta de orice păcate legate de plagiat, considerând că "fapta nu există”, astfel că nu ar fi justificată începerea urmăririi penale în cazul de plagiat.

Denunţul împotriva lui Victor Ponta a fost făcut de Mihail Neamţu, Adrian Papahagi şi Minel Augustin Ofiţeru care au susţinut că, din cele 292 de pagini ale lucrării „Răspunderea în dreptul internaţional umanitar”, „un număr de 113 pagini nu constituie o operă de creaţie originală proprie, ci reprezintă o însuşire frauduloasă a produsului de creaţie intelectuală a patru autori”.

Articolul 141 din Legea 8/1996 privind dreptul de autor în baza căruia era acuzat Ponta prevede că o persoană „care îşi însuşeşte, fără drept, calitatea de autor al unei opere sau fapta persoanei care aduce la cunoştinta publică o operă sub un alt nume decât acela decis de autor” face o infracţiune pentru care poate primi „închisoare de la trei luni la cinci ani sau cu amendă de la 25.000.000 lei la 500.000.000 lei”.

Procurorii au fost, însă, de altă părere.


5. "Banda celor 8" se întoarce la Curtea de Apel

După șapte ani de când a fost demarat, Completul Înaltei Curți de Casație și Justiție a decis să întoarcă Dosarul Transferurilor la Curtea de Apel București, însă nu au clarificat situaţia lui Gigi Neţoiu care este parlamentar. Judecătorii instanței supreme trebuie să își motiveze decizia, care poate dura câteva luni, după care dosarul va ajunge pe rolul instanței inferioare. Aici ar putea avea mai multe termene de judecare, după care se va lua o decizie, care nu va fi însă definitivă și va putea fi iar atacată la ÎCCJ.

În cazul lui Neţoiu  care este parlamentar situaţia nu este clară. Potrivit legislaţiei dosarele cu parlamentari sunt judecate de către Curtea Supremă. Deputatul PPDD va putea utiliza metoda Voiculescu prin care să plimbe dosarul de la Curtea Supemă la Curtea de Apel şi înapoi. După ce dosarul ajunge din nou la Curtea Supremă, Neţoiu îşi poate da demisia din Parlament. Din nou instanţa va fi nevoită să trimită dosarul la Curtea de Apel.

Toţi cei opt inculpaţi din dosarul Transferurilor sunt acuzaţi de înşelăciune cu consecinte deosebit de grave. Pentru această înfracţiune legea prevede o pedeapsă cuprinsă între 10  şi 20 de ani. Pentru aceste pedepse Codul Penal spune că termenul de prescripţie este de 15 ani. De menţionat însă că pentru unele dintre faptele reţinute în rechizitoriu prescripţia ar putea interveni în anul 2014.