Share
23 Mar 2018 - 19:53

Principalele subiecte ale zilei, reflectate în edițiile emisiunilor de știri din această seară: 

Dovada că Ion Ţiriac a colaborat cu Securitatea

Există că Ion Țiriac a colaborat cu Securitatea. Este prima dată când foaia sa de adeziune apare publicată undeva, și anume în revista ,,Evenimentul istoric", citată de Evenimentul zilei. 
Ion Țiriac a semnat o adeziune în acest sens în anul 1963, sub numele de Titi Ionescu. În material se precizează că ulterior Securitatea a refuzat să mai colaboreze cu fostul tenisman după ce a constatat că acesta nu furniza informații semnificative. 
Documentul original al adeziunii a fost publicat de Eveniment Istoric. Vezi foto. 
Jurnalistul Dan Andronic a explicat, într-o intervenţie telefonică la Realitatea TV, a aexplicat cum s-a ajuns să descopere problema colaborării cu Securitatea, pentru că informaţia în sine exista. "Am dat întâmplător peste el, studiind dosarul „Sportul", în care am găsit diverse note referitoare la Ion Ţiriac şi Ilie Năstase. Aşa se face că, împreună cu un coleg, am cerut şi am obţinut dosarul lui Ion Ţiriac. Într-adevăr, în 1963 a fost recrutat de direcţia de contraspionaj a Securităţii, pentru a fi orientat în zonele în care exista emigraţie. În 1963 apare şi un raport de încetare a colaborări.
În dosar, a mai povestit jurnalistul, apar tot soiul de declaraíi, unele ale fostului mare tenismen, altele despre el, depuse de diverşi informatori sau ofiţeri ai serviciilor. Unele dintre ele aveau aspect de bârfă sau erau de competenţa altor organe ale statului, cert este că direcţia de contraspionaj nu era interesată. În schimb, în dosar nu apare nici cea mai mică trimiere către unul dintre cele mai puternice personaje ale acelei perioade (mijlocul anilor "60), fostul premier Ion Gheorghe Maurer. 
"În toate dosaele pe care le-am citit nu există un cuvânt despre legătura lui Ţiriac cu Ion Gheorghe Maurer, partener de tenis şi protector, pe care, de altfel, Ţiriac l-a recunoscut drept mentor şi care l-a ajutat în nenumăratet rânduri să aibă un statut privilegiat. E ca o gaură neagră, ca şi cum cineva ar fi extras aceste informaţii, ca şi cum Securitatea ar fi avut ochelari de cal, în zona aceea refuza să privească," a declarat Dan Andronic. 
Ion Ţiriac, agentul „Titi Ionescu“. Ce note a scris magnatul la Securitate şi motivul pentru care a fost recrutat în 1963
Am dat întâmplător peste el, studiind dosarul „Sportul”, în care unde am găsit diverse note referitoare la Ion Ţiriac şi Ilie Năstase. Aşa se face că, împreună cu un coleg, am cerut şi am obţinut dosarul lui Ion Ţiriac. Într-adevăr, în 1963 a fost recrutat de direcţia de contraspionaj a Securităţii, pentru a fi orientat în zonele în care exista emigraţie, de unde Securitatea era intereată să obţină informaţii şi să influenţeze diverse persoane. În 1963 apare şi un raport de încetare a colaborării, au abandonat legăîtura cu el pentru că era neserios.
În dosar apar mai multe note informative, unele pe care le-a dat Ion Ţşiriac, altele refitoare la el şi acre sunt extrem de interesante pentrui că au o savoare deosebită, Una dintre ele, care mi-a atras atenţia e vorba o disuctie care a avut loc la restaurantul CCA Clubul Central al Armatei, între doi ofiţeri superiori, iar unul povestea că femeia de serfviiu a lui Ion Ţiriac i-a găsit în dulap o valiză cui bani. (Realitatea.net)

Iohannis, despre scrisoarea lui Dăncila către Juncker: I-am rugat să trateze chestiunea exhaustiv şi să vină cu răspunsuri pertinente

Preşedintele Klaus Iohannis a discutat, la Bruxelles, cu preşedintele Comisei Europene, Jean Claude Juncker, despre scrisoarea transmisă de premierul Viroica Dăncilă privind posibile ingerinţe în justiţie, ca urmare a adresei din 2012, Iohannis susţinând că este o preocupare legitimă.
"Am văzut acea scrisoare şi se cer clarificări, nu se face vreo acuzaţie. Din acest punct de vedere, scrisoarea nu este greşită. Da, am discutat, în speţă, preşedintele Juncker m-a abordat şi am spus că este o preocupare legitimă din partea opiniei publice şi opiniei politice din România L-am rugat să dea în lucru la o echipă care se apleacă cu toată seriozitatea şi în profunzime asupra chestiunii şi să ne lămurească", a declarat preşedintele Klaus Iohannis, care se adflă vineri la Consiliul European, la Bruxelles.
Preşedintele spune că răspunsul Comisiei va putea să schimbe şi percepţia românilor asupra Mecanismului de Cooperare şi Verificare.

"Personal, nu cred că este vorba despre o imixtiune în actul de justiţie, dar nu vreau să dau răspunsul în locul comisiei. I-am rugat să trateze chestiunea exhaustiv şi să vină cu răspunsuri pertinente pentru întregul demers pentru că de aici rezultă o creştere a credibilităţii mecanismului MCV la noi acasă sau o scădere. Cred că lucrurile se vor lămuri repede şi bine", a mai spus Iohannis.

 Preşedintele Klaus Iohannis participă, joi şi vineri, la reuniunea Consiliului European, la Bruxelles, unde se vor discuta subiecte din domeniul economic, precum recentele măsuri luate de SUA privind instituirea unor taxe la importurile de oţel şi aluminiu, dar şi relaţiile externe.

Premierul Viorica Dăncilă i-a transmis scrisoarea preşedintelui Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, în document aceasta solicitând ca forul european să spună dacă documentul din 2012 ce presupune ingerinţe în justiţie e unul autentic. Dăncilă afirmă că informările lui Tudorel Toader arată că era o practică repetată.

Dăncilă cere, în scrisoarea transmisă lui Jean Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, clarificarea adresei din 2012, transmisă de CE ministrului Justiţiei de la acel moment, Mona Pivniceru, şi care conţine 21 de cerinţe adresate guvernului, inclusiv solicitări concrete, directe, privind anumite cauze penale.

Este vorba despre un document din 10 octombrie 2012, adresat Guvernului României, care prezintă o listă de 21 de cerinţe ale Comisiei Europene în legătură cu MCV, prezentat de Antena 3.

Unul dintre puncte prevede descrierea situaţei si stabilirea paşilor de urmaţi în cazuri de corupţie cunoscute, fiind date şi nume: Gheorghe Copos, Adrian Năstase, Şerban Brădişteanu, Ion Dumitru, Decebal Traian Remeş, Dan Voiculescu, George Becali, Cătălin Voicu, Tudor Chiuariu. (RTV)

Tel DRUM, decizie de ultim moment a magistraților! Ce Interdecție au impus judecătorii

Lovitură pentru Tel Drum, firmă controlată din spate de Liviu Dragnea. Tribunalul Bucureşti a decis, vineri, menţinerea interdicţiei iniţierii procedurii de dizolvare a firmei, pentru o perioadă de 60 de zile, scrie Mediafax.
Pe 17 ianuarie, DNA a anunţat că a pus sechestru asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile ale SC Tel Drum SA, precum şi poprire asupra sumelor de bani existente sau care urmează a fi virate de terţi, cu orice titlu, în conturile bancare deţinute de aceasta, până la concurenţa sumei de 32.118.589 lei, reprezentând suma foloaselor necuvenite şi suma cu care s-a sustras de la plata obligaţiilor fiscale către stat.
În noiembrie 2017, compania Tel Drum a fost pusă sub acuzare pentru săvârşirea mai multor infracţiuni, între care obţinerea nelegală, pe bază de documente false, a unor finanţări din fonduri europene, pentru lucrări de reabilitare de drumuri judeţene din judeţul Teleorman. (b1.ro)

Revolta Transgaz împotriva confiscării profitului de către stat

Conducerea Transgaz se revoltă împotriva confiscării profitului de către stat. Guvernul cere 90% din profitul net din 2017 sub formă de dividende pentru acţionari, dar compania vrea să dea doar 50%. Transgaz argumentează că ar rămâne fără bani de investiţii. Şi probabil că aceasta este situaţia tuturor companiilor de stat, dar managmentul nu vorbeşte clar despre asta de frică să nu fie mazilit. Cei de la Transgaz însă o fac şi bravo lor. Statul ia bani de la companii pentru a-şi reduce deficitul pentru că s-a întins foarte mult. Iar companiile rămân fără bani de investiţii, deşi cele din energie au nevoie disperată de retehnologizări şi modernizări.
Anul trecut, Transgaz a înregistrat un profit net de aproape 590 de miliaone de lei. La următoarea şedinţă a Adunării Generale a Acţionarilor, programată pe 26 aprilie, vrea să distribuie sub 300 de milioane de lei din profitul net, ceea ce în procente reprezintă jumătate, şi nu 90% aşa cum a cerut Guvernul.

În sprijinul propunerii, Transgaz invocă o prevedere din Memorandum care arată că, în cazul în care nu poate fi respectată obligaţia repartizării a minimum 90% din profit, din cauza unor aspecte temeinic justificate, se poate hotărî repartizarea altei cote din profitul net.

Transgaz are planificate investiţii de șase miliarde de lei până în 2020, din care 1,8 miliarde de lei anul acesta. Cea mai importantă investiţie este conducta BRUA care face legătură cu Bulgaria şi Ungaria.

Executivul este în goană după bani la bugetul de stat şi a ajuns deja în al doilea an consecutiv în care se îndreaptă şi către companiile de stat. Acestea sunt din nou obligate să vireze cel puţin 90% din profitul pe care l-au înregistrat, în dauna investiţiilor.

Cele mai afectate sunt companiile care au în desfășurare proiecte mari de investiții, cum sunt Transgaz, Romgaz, Hidroelectrica sau Transelectrica.

Guvernul merge chiar mai departe de stabilirea cotei de acordare de dividende. Anul trecut, societăţile de stat au fost forţate să distribuie, sub formă de dividende speciale de această dată, şi mare parte din rezervele financiare pe care le deţineau. Practic s-au luat până aproape de limita.

Transelectrica anunţa anul trecut că va fi nevoită să contracteze finanţări noi pe termen mediu şi lung pentru a putea realiza proiecte de investiţii majore în reţeaua de transport. Adică să se împrumute, să plătească dobânzi deoarece o mare parte din bani au fost luaţi pentru a alimenta bugetul de stat.

Cea de-a doua rundă de dividende cerută anul trecut de stat a avut şi un alt efect nefast - companiile de stat, pentru a acoperi cererea guvernului au fost obligate să lichideze rapid plasamente din piaţa monetară, să tragă bani într-un timp scurt, ceea ce a reprezentat unul dintre factorii de creştere accelerată a indicelui ROBOR. (digi24)

Culmea importului de fructe în România. Ce „ciudățenii” găsim în magazinele de la noi

Radu Tudor a prezentat în emisiunea „Punctul de întâlnire” o situație inedită care se întâmplă în țara noastră.

„În România se întâmplă un fenomen de multă vreme: importul de legume și fructe bulversează piața. Există și produse bune și de calitate, din păcate cele mai multe dintre ele nu sunt de calitate și afectează foarte mult capacitatea producătorului român de a-și pune în vânzare munca, producția.
România este cunoscută ca un mare importator de fructe și legume. Aceste importuri distrug zi de zi șansele producătorilor autohtoni. Nu tot ce e din străinătate e rău, există chiar și linii de import de fructe și legume bio. Avem însă grave probleme cu acele importuri pline de pesticide, în special din Turcia și alte țări non-UE, un real pericol pentru sănătatea românilor”, susține Radu Tudor, care a venit și cu câteva exemple.

După ce importăm de ani de zile usturoi din China și fasole din Egipt, acum importăm și pepeni din Costa Rica. (Antena 3)

Rubrici: