Share
28 Mar 2018 - 19:44

Principalele subiecte ale zilei, reflectate în edițiile emisiunilor de știri din această seară: 

Tudorel Toader îi "premiază" pe infractori: Foștii deținuți vor costa bugetul de stat între 370 şi 550 de milioane de euro

Deținuții care au stat în condiții improprii în perioada 2012-2017 vor primii despăgubiri toatale curpinse între 370 și 550 de milioane de euro.
Proiectul aparține ministrul Justiției, Tudorel Toader, același care a pus în practică și recursul compensatoriu în urma căruia deţinuţii sunt scutiţi de o parte din pedeapsă.
Această operațiune va costa bugetuld e stat între 370 şi 550 de milioane de euro, conform unor calcule ale Federaţiei Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor.
“Concret, la un rulaj total al deținuților estimat pentru perioada 2012 – 2017 de 92.000 de deținuți, aceștia fiind beneficiarii, costurile totale pentru bugetul de stat se vor ridica la o sumă cuprinsă între 370 milioane € (la o despăgubire de 5€/zi/deținut) și 550 milioane € (la o despăgubire de 8€/zi/deținut).
În estimarea costului total am introdus o valoare mediană: nu toți deținuții beneficiari fiind în sistemul penitenciar pe întreaga durată de aplicare.
Astfel, suma maximă care ar putea fi obținută de 1 deținut pentru această perioadă de 5 ani ar urma să fie de 9.125 € (la o despăgubire de 5€/zi/deținut) sau de 14.600 € (la o despăgubire de 8€/zi/deținut).
Cheltuielile antamate de către ministrul Tudorel Toader pentru premierea infractorilor ar putea, în schimb, să fie folosite la construcția a 1.500 de școli cu 8 săli de clasă sau a 11 spitale cu 450 de paturi, educația și sănătatea fiind declarate priorități naționale”, se arată într-un comunicat al Federației Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP).
"Previzibila deturnare a acestor cheltuieli către infractori este bazată pe o minciună. CEDO nu a cerut niciodată despăgubirea infractorilor, nu a impus măsuri obligatorii ci doar a cerut îmbunătățirea condițiilor din penitenciare", mai arată sursa citată.
Mai jos, câțiva beneficiari* ai premiilor ministrului Justiției:

1. Beniamin Laichici (Jianu) – condamnat pe viață pentru că a împușcat mortal cinci oameni într-o singură zi și eliberat după 22 de ani de detenție (doar ultimii 5 în condiții improprii conform dlui Toader) – despăgubire între 9.125 € și 14.600 €.
 2. Petru Hera Cristea – recidivist condamnat pentru viol și tâlhărie, eliberat după ce a executat 1.070 de zile de închisoare – despăgubire între 5.350 € și 8.560 €.
 3. Mircia Gutau – condamnat pentru corupție și eliberat după ce a executat 851 de zile de pedeapsă cu închisoare – despăgubire între 4.255 € și 6.808 €.
 4. Gheorghe Ștefan (zis Pinalti) – condamnat pentru corupție și eliberat după ce a executat o pedeapsă de 1.278 de zile de închisoare – despăgubire între 6.390 € și 10.224 €.
 5. Mihai Stoica (zis Meme) – condamnat pentru înșelăciune și eliberat după ce a executat 713 zile de închisoare – despăgubire între 3.565 € și 5.704 €.
 6. Mircea Băsescu – condamnat pentru trafic de influență și eliberat după ce a executat  a executat 860 de zile de detenție – despăgubire între 4.300 € și 6.880 €.
 7. Nicolae Dumitru (zis Niro) – condamnat pentru trafic de influență și eliberat după ce a executat 568 de zile în detenție – despăgubire între 2.800 € și 4.544 €.
 8. Gregorian Bivolaru (zis Guru) – condamnat pentru act sexual cu un minor și eliberat după ce a executat 764 de zile de închisoare – despăgubire între 3.820 € și 6.122 €.
 9. Claudiu Sibişean – condamnat pentru infracțiuni de crimă organizată și eliberat după ce a executat 1.893 zile de inchisoare – despăgubire între 9.125 € și 14.600 €.
10. Lucian Darie – condamnat pentru infracțiuni de pedofilie si pornografie infantilă și eliberat după ce a executat 1.218 zile închisoare – despăgubireîntre 6.090 € și 9.744 €.
Cu toate că pretextul supraaglomerarii este cel folosit pentru această măsură și pentru precedenta grațiere mascată, FSANP atrage atenția că intervalul 2012-2017 pentru care aceste “premii” se aplică este, în fapt, perioada în care s-a înregistrat minimul istoric al deținuților.
"În context: Victimele infractiunilor trebuie despagubite, nu detinutii", conchide FSANP. (b1 TV)

Klaus Iohannis, îngrijorat de legile justiției: Ar fi păcat să avem niște legi proaste

Președintele Klaus Iohannis a declarat că este îngrijorate de legile justiției, și a spus că ar fi păcat să avem legi proaste, după atâtea discuții.
”Dacă tot am lucrat atât de mult la aceste legi si Parlamentul a creat cel mai mare scandal public pe care l-a creat Parlamentul României vreodată (...) măcar acum în final să le aducem într-o formă care e bună pentru România”,  a spus șeful statului, la întrebările ziariștilor.
Iohannis a subliniat că „ar fi păcat dupa atâtea discuții să avem niște legi proaste”. 
Referindu-se la soluțiile care i-au fost sugerate, printre care și implicarea Comisiei de la Veneția, Klaus Iohannis a precizat că este „conștient de pârghiile constituționale„ de care dispune, însă până acum, instituțional, legile justiției nu au ajuns încă la Administrația prezidențială. „Toate legile până la urmă ajung la mine„ și când acest lucru se va întâmpla „o sa fac o declarație, cum văd calitatea legilor, ce pași îmi imaginez eu că trebuie facuți„, a arătat președintele, precizând ca își dorește „niște legi cu care să putem merge înainte”. (Realitatea TV)

Polița de asigurare pe o lună ar putea fi desființată

În industria asigurărilor se pare că i se pune gând rău poliţei RCA pentru o lună, care, spun brokerii şi firmele de asigurări, este o opţiune riscantă. Motivul ar fi că, după încheierea unui poliţe pe termen scurt, mulţi şoferi „uită” să-şi reînnoiască asigurarea obligatorie.
Argumentaţia spune că industria ar dori să nu existe această opţiune. Companiilor le convine de minune să se desfiinţeze pentru că atunci consumatorii devin captivi pe termene mai lungi, 3-6 luni. Le iau banii. Dar e genul de poliţă care e foarte utilă de pildă persoanelor care petrec puţin timp în ţară dar au maşină aici. Sau motocicliştilor.
Argumentul cu cei care folosesc poliţa pentru o lună şi apoi nu mai fac, poate fi valid, însă desfiinţarea nu este o soluţie. Pentru că şi în această situaţie am avea iarăşi un transfer al unor costuri către client pentru că autorităţile statului nu sunt capabile să introducă un sistem de control şi centralizarea a datelor pentru asaigurări.
E simplu, cu camere de trafic... pot fi folosite şi cele ale CNAIR şi apoi amenzi din alea grele ca să se lecuiască.
Neprelungirea sau neîncheierea la timp a unei poliţe RCA poate face victime colaterale - şoferii nevinovaţi implicaţi într-un accident ruter.
Dorel Duţă, preşedinte UNSICAR: Poliţele pe o lună contribuie la scăderea gradului de acoperire, îşi fac poliţa pe o perioadă scurtă de timp, după care fac o pauză, autvehiculul rămâne neasigurat.
Adrian Marin, preşedinte UNSAR: Acel client se va duce vătămat la fondul de garantare, fondul la care participăm cu toţii. Contribuim să îi susţinem şi pe ei, lucru care este neechilibrat.
Adică, în final, tarife mai mari pentru toată lumea. Însă, firmele cu flote mari de maşini spun că poliţele pe termen scurt sunt necesare, dar ar să fie reglementate situaţiile în care se vând aceste asigurări.
Dan Ştefan, directorul unei firme de transport: Ne interesează să găsim flexibilitate, avem asset-uri pe care le ţinem şi trei luni în flotă, maşini. Se poate o diferenţiere, cine face transport internaţional pentru că de acolo vin marile probleme, cine iese cu maşinile din ţară, cine rămâne.
În primele 9 luni ale anului trecut, peste 200 de mii de firme au încheiat poliţe RCA pe o lună, la care se adaugă şi persoanele fizice, arată cifrele Autorităţii Naţionale de Supraveghere Financiară.
Roxana Vântu, jurnalist Digi24: Poliţele cu valabilitate de o lună au ajuns să reprezinte 18% din totalul poliţelor încheiate în primele 9 luni ale anului trecut. Înseamnă că peste un milion de persoane au semnat contracte RCA.
Întrebat despre discuţiile privind vânzarea RCA pentru perioade scurte, vicepreşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară spune că o analiză în acest sens va fi gata în septembrie.
Cornel Coca Constantinescu, vicepreşedinte ASF: Vom avea un an de zile de la data la care am implementat noua lege şi eu cred că atunci vom putea, atât privind perioada de vânzare, modul de calcul al tarifului de referinţă, necesitatea păstrării lui, clientul cu risc ridicat. (Digi 24)

Bosch construieşte o fabrică de maşini de spălat în Hunedoara. Vor fi create sute de locuri de muncă

BSH Hausgeräte GmbH, o companie a grupului industrial Bosch, achiziţionează teren la Simeria, judeţul Hunedoara, pentru a construi o fabrică de maşini de spălat rufe, se arată într-un comunicat transmis miercuri de investitor.
Valoarea totală a investiţiilor este de de aproximativ 110 milioane de euro şi se estimează ca începând din 2022 să fie produse peste un milion de maşini de spălat
„BSH Hausgeräte GmbH îşi continuă cursul de creştere în Europa şi va investi aproximativ 110 milioane de euro într-o nouă locaţie în România în următorii ani. Producătorul de aparatură electrocasnică a achiziţionat un teren de 40 de hectare pentru construirea unei fabrici de maşini de spălat. Părţile contractante au convenit să păstreze confidenţialitatea cu privire la preţul de cumpărare. Construcţia unei hale de producţie, precum şi a unui centru logistic şi a clădirilor administrative trebuie să înceapă pe proprietate încă din acest an”, se arată în comunicat.
Investitorul intenţionează să înceapă producţia de maşini de spălat în anul 2020. După construirea unor noi facilităţi de producţie, fabrica va avea - începând cu 2022 - o capacitate de producţie anuală de peste un milion de maşini de spălat pentru piaţa europeană. Noua locaţie va fi în viitor, după cele din Germania, Spania şi Polonia, cea de-a patra fabrică de maşini de spălat din Europa.
„În ultimele luni am căutat intens o locaţie potrivită. Proprietatea din Simeria ne oferă condiţii ideale pentru producerea maşinilor de spălat moderne, precum şi logistica necesară”, a declarat Mihai Voicila, directorul general al filialei BSH din România. El a adăugat: „Vom crea peste 700 de locuri de muncă acolo în următorii ani. Scopul nostru este de a produce aparate de uz casnic adaptate nevoilor consumatorilor şi de a face viaţa de zi cu zi mai uşoară pentru oameni. Pentru aceasta avem nevoie de situri de producţie şi de centre logistice de primă clasă”.
Filiala română BSH a fost înfiinţată în 1999 şi comercializează aparate electrocasnice sub mărcile Bosch, Neff şi Zelmer în România. Gama de produse include frigidere, maşini de gătit, maşini de spălat, uscătoare, maşini de spălat vase, aspiratoare, roboţi de bucătărie, maşini de cafea.
BSH Hausgeräte GmbH este unul dintre cei mai importanţi producători de aparate electrocasnice din lume cu vânzări de aproximativ 13,8 miliarde de euro în 2017 şi peste 61.800 de angajaţi. BSH produce în aproximativ 40 de fabrici şi este reprezentată de peste 80 de companii din aproximativ 50 de ţări. BSH este o companie a Grupului Bosch. (RTV)

Coș de gunoi, la preț de frigider într-un oraș prahovean

Edilii oraşului prahovean Urlaţi sunt acuzaţi că au cheltuit în mod iresponsabil banii din bugetul local atunci când a decis să cumpere 70 de coşuri de gunoi stradale la preţul de 1.100 de lei pe bucată.
Ca să demonstreze că pubela merită toţi banii, „vicele“ a dat foc unor ziare pe care le-a aruncat în coşul de gunoi despre care se spune că este rezistent la incendii. Decizia de a achiziţiona cele 70 de coşuri de gunoi aparţine conducerii Primăriei Urlaţi, care spune că a intenţionat ca, odată cu venirea primăverii, să schimbe puţin faţa oraşului. Curăţenia de primăvară a început cu înlocuirea vechilor pubele stradale, cumpărate cu 1.100 de lei bucata, multe dintre ele vandalizate de golanii localităţii sau distruse de intemperii. (Antena 3)

Rubrici: