Publicat: 21 Februarie, 2020 - 00:00
Care erau subiectele zilei în urmă cu trei decenii, în 1990?

AZI

Mulţumindu-i călduros domnului Popillian, preşedintele Partidului Republican Creştin pentru pertinenta analiză făcută conţinutului ziarului nostru în emisiunea de televiziune de aseară, ne permitem să-i adresăm următoarea întrebare: este domnia sa una şi aceeaşi persoană cu cea care, în 1978, a fost condamnata, de către Judecătoria Sectorului 3 la 4 ani închisoare pentru excrocherie? (Personajul în cauză închiriase în acelaşi timp, aceeaşi garsonieră pe care el însuşi o locuia ca chiriaş la vreo 20 de persoane, cărora le luase banii înainte - cîte 5000 lei de căciulă!) Dacă este nevoie, deţinem amănunte în plus pentru clarificarea acestei posibile coincidenţe.


Libertatea pag. 1-a


Caricatură de ANDO


Libertatea pag. a 2-a


Libertatea pag. a 3-a


Libertatea pag. a 4-a

Ce s-a întîmplat cu securitatea?

Agenţia "Rompres" a primit din partea domnului general-colonel Victor Stănculescu, ministrul apărării naţionale, unele precizări referitoare la fostele organe de securitate:  

"Prin Decretul nr. 4 emis la puţin timp după victoria Revoluţiei populară din 22 Decembrie 1989, organele de securitate au fost puse în subordinea Ministerului Apărării Naţionale.

Ulterior, prin Decretul nr. 33 din 30 decembrie 1989, Departamentul Securităţii Statului şi toate unităţile sale centrale şi teritoriale au fost desfiinţate.

În cadrul unui proces complex de analiză, Ministerul Apărării Naţionale a stabilit că, intr-o bună parte, efectivele operative ale fostei securităţi a statului sînt compromise faţă de popor şi revoluţie, întrucît au fost implicate în servirea necondiţionată a dictaturii ceauşiste, a clicii şi intereselor acesteia. Mai mult sînt compromise chiar faţă de acele cadre ale securităţii care, din primele clipe ale luptei pentru libertate şi democraţie, s-au ataşat acesteia, fie luptînd împotriva teroriştilor, fie contribuind în acţiuni de pază, apărare şi de altă natură alături de forţele revoluţionare.

Date fiind actele potrivnice revoluţiei săvîrşite, din fanatism de unii ofiţeri de securitate care au acţionat în misiuni represive, contribuind, direct sau indirect, la represiunea din zilele revoluţiei populare, cadrele de conducere ale fostului Departament al Securitătii Statului, ca general-colonel Vlad Iulian, general-maior Bucurescu Geanu, general-locotenent Stamatoiu Aristotel, general-locotenent Vasile Gheorghe, general-maior Neagoe Marin, general-maior Moţ Ioan, general-maior Ţencu Alexandru, general-maior Macri Emil şi toţi ceilalţi şefi de direcţii şi locţiitori sînt trecuţi în rezervă, iar unii din aceştia arestaţi.

De asemenea, unele unităţi au fost desfiinţate, iar efectivele lor au fost trecute în rezervă, ca de exemplu Direcţia a-V-a de pază şi ordine (437 cadre). Direcţia a IV-a de contrainformaţii militare (1073 cadre), din care 611 cadre au fost trecute în rezervă. Cei care s-au făcut vinovaţi de săvirşirea unor infracţiuni se găsesc în stare de arest si anchetaţi de Procuratura Militară.

Au fost trecute în rezervă 1844 cadre din securitatea municipiului Bucureşti şi ale judeţelor Timiş, Sibiu, Braşov, Ciul, fiind menţinut în activitate numai personalul tehnic, necesar funcţionării mijloacelor de transmisiuni pentru legăturile telefonice teritoriale. Din celelalte judeţe au mai fost trecute în rezervă 1739 cadre.

Cea mai mare parte a cadrelor din conducerea fostului Departament al Securităţii, unii sefi şi locţiitori ai direcţiilor centrale şi unităţilor judeţene de securitate, precum şi alti ofiţeri cu funcţii de răspundere, care au dat ordine ilegale ori au avut o contribuţie în reprimarea reoluţiei se află în cercetare penală la Procuratura Militară, în stare de arest, urmînd a fi învestite tribunalele militare, în vederea judecării şi pedepsirii lor, cu toată severitatea, potrivit faptelor şi vinovăţiei acestora. Procuratura continuă depistarea şi anchetarea celor vinovaţi.
Trupele care erau folosite numai pentru paza unor o-biective de importanţă de pe teritoriul ţării, constituite din militari în termen şi cadre permanente, vor continua să îndeplinească asemenea misiuni şi în viitor.

De precizat că procesul de clarificare cu privire la activitatea şi eventualele răspunderi în faţa legii continuă.

Avînd în vedere principiul stabilit după Revoluţia din decembrie privind separarea puterii în statul nostru, trebuie să acordăm deplină încredere organelor de procuratură şi justiţie în ce priveşte anchetarea şi judecarea celor vinovaţi care au făcut parte din aparatul securităţii.

Sistemele de ascultare, folosite de fosta securitate, au fost debranşaţe încă din ziua de 22 decembrie 1989, prin tăierea cablurilor de legătură cu centralele telefonice (despre aceasta s-a comunicat în presă).

Grupe operative ale Ministerului Apărării Naţionale au fost instalate la toate unităţile de transmisiuni ale fostului Minister de Interne şi Departamentul Securitătii Statului, care au luat sub supraveghere tehnică, sigilînd şi punînd sub pază toate camerele, centrele şi miiloacele de ascultare. Fostele centre de interceptare si ascultare dispuse în str. 13 Decembrie nr. 6-8 şi 14, întreprinderea Optica Română, Uzinele "23 August", întreprinderea de Maşini Grele Bucureşti, Fabrica de Confecţii şi Tricotaje Bucureşti, precum şi camere intermediare din toate centralele telefonice ale municipiului Bucureşti pot fi vizitate de televiziune şi ziarişti, ceea ce a început să se realizeze.

Clădirile si instalaţiile preluate ritmează să fie folosite pentru îmbunătăţirea sistemului de telecomunicaţii teritorial, iar instalaţiile specifice de ascultare sînt în curs de a fi distruse.

Ministerul Apărării Naţionale asigură opinia publică că nici în prezent şi nici în viitor nu se execută si nu se vor executa acţiuni de interceptare si ascultare a convorbirilor telefonice.

Sînt în curs de instituţionalizare unele structuri care - ca si în toate statele moderne din lume - au rolul de a veghea atit la apărarea suveranităţii, independenţei si integrităţii teritoriale a ţării, cit şî împotriva oricăror activităţi ce ar urmări destabilizarea economică, socială sau frînarea procesului de dezvoltare democratică a României, fără a-şi pune serviciile la dispoziţia vreunul partid sau grupare politică.

În aceste structuri noi, posturile de conducere sînt şi vor fi încredinţate numai ofiţerilor armatei române ce si-au dovedit prin atitudini şi fapte loialitatea fată de ţară, popor şi revoluţie; şi care nu fac parte din nici un partid sau mişcare politică, iar prin nivelul de pregătire, calităţile si aptitudinile lor dau toate garanţiile de competenţă si probitate profesională şi morală. În viitor se vor selecţiona şi pregăti în scoli cadre devotate ţării care vor încadra toate aceste structuri.

Ministerul Apărării Naţionale asigură că în prezent nici un cetăţean, indiferent de naţionalitate, apartenentă politică şi convingeri religioase, nici un partid, organizaţie politică sau obştească, instituţie sau întreprindere nu fac obiectul vreunei urmăriri din partea cadrelor oare încadrează noile structuri ale armatei."

Manifestaţia de duminică din Piaţa Victoriei reflectată de agenţiile de presă străine

Agenţia France Presse

Un viceprim-ministru somat de mulţime să demisioneze, o bibliotecă devastată, un sediu al guvernului invadat de sute de bărbaţi, femei şi copii în mijlocul batalionului de paraşutişti - duminică violenţa a revenit la Bucureşti, care a fost din nou în pragul incertitudinii politice.

Manifestaţia a fost organizată prin intermediul unor afişe anonime în care se cerea alungarea de la putere a lui Ion Iliescu, acuzat de "comunism", lichidarea securităţii - poliţia politică a dictatorului Nicolae Ceauşescu, răsturnat şi executat în decembrie. 

Numeroşi bărbaţi cu berete albastre asigurau protecţia viceprim-ministrului molestat de mulţime, care a cerut demisia lui Generalul Opruţă, comandant de aviaţie, a afirmat "că 20 de paraşutişti au fost răniţi fiind loviţi cu răngi de fier".

Un prim incident s-a produs după-amiază, cînd cîţiva tineri au spart geamurile clădirii incitînd 2000-3000 de manifestanţi masaţi în faţa palatului să pătrundă în interior. Mulţimea i-a oalificat drept "provocatori". Trei ore mai tîrziu, înarmaţi cu răngi de fier, aruncînd cu pietre şi cu bucăţi de fier, circa 300 de manifestanţi au forţat poarta metalică. Soldaţii care au încercat să-i oprească, barînd uşile cu dulapuri metalice nu au opus decit o rezistenţă pasivă nefăcînd niciodată uz de forţă. În cîteva minute o mulţime eterogenă - bărbaţi, femei, copii - urca scara monumentală pînă la primul etaj. Mulţimea s-a postat în fata viceprim-ministrului Voican, în timp ce Mihai Drăgănescu, celălalt viceprim-ministru, a reuşit să fugă. Adus cu forţa în balcon în faţa mulţimii rămase în piaţă, dl. Voican a fost somat să demisioneze şi să spună unde se află preşedintele Ion Iliescu. După ce a refuzat să-şi anunţe demisia, dl. Voican a fost dus din nou în biroul său. Încet, încet soldaţii mobilizaţi pentru a da ajutor au reuşit să-i evacueze pe manifestanţi.

Reuter

In zorii zilei de luni, ordinea a fost restabilită la sediul guvernului, păzit în momentul de faţă de peste 1000 militari, iar viceprim-ministrul Gelu Voican a părăsit clădirea acuzînd dureri de spate. Voican lucra în biroul său. ascultind strigătele demonstranţilor antiguvernamentali din fata clădirii, cînd aproape 1000 persoane au pătruns in clădire. Ministrul a fost prins de un grup de tineri şi tirît prin clădire; în timp ce de-monstranţii cereau demisia Iui. A fost adus din nou cu forţa în biroul său pentru a fi "interogat". Dar militarii, care pînă atunci, nu acţionaseră în nici un fel în faţa Invaziei, şi-au dat seama că Voican este în pericol şi au pătruns In mod paşnic în biroul lui pentru a restabili ordinea.

T.A.S.S.

Rupînd cordonul format din cîţiva soldaţi, unele grupuri de manifestanţi deosebit de agresivi au pătruns in clădirea fostului sediu al Frontului Salvării Naţionale şi actualul sediu al guvernului din Piaţa Victoriei din Bucureşti. Din cauza neintervenţiei soldaţilor, luaţi prin surprindere, aceştia au fost urmaţi de un grup de adolescenţi şi de gură-cască ce au participat la miting doar ca spectatori. Astfel, la ferestre şl în balconul clădirii, au apărut lozinci de genul "Nu vrem Frontul", "Jos Iliescu", "Guvern fără comunişti". Sediul guvernului s-a umplut de o mulţime care umbla fără noimă, în rîndul căreia se distingeau clar căpeteniile agresive şi în stare de ebrietate. Aceştia au pătruns primii în cabinetele de lucru, au devastat sălile elegante ale fostului M.A.E., încercind să incite şi să atragă în grupul lor mulţimea liniştită. In numeroaşe încăperi au fost răsturnate mo-bile sparte, geamuri; pe pereţi cu tapiserie scumpă au fost scrise lozinci împotriva F.S.N. Adolescenţi cuprinşi de furie au aruncat din rafturi cărţi, s-au aşezat în fotolii de epocă, au apăsat pe claviatura pianului. Au avut loc acte de vandalism, au fost furate documente importante, s-au adus însemnate daune materiale sediului. In rindul mulţimii se aflau soldaţi înarmaţi, care au încercat fără succes să-i calmeze pe demonstranţii cei mai dezlănţuiţi.

La balconul de unde operatorii au continuat să filmeze tot ceea ce s-a întimplat pe întreaga durată a mitingului, corespondentul T.A.S.S. l-a întrebat pe un tînăr care flutura steagul naţional cu stema fostei R.S.R. decupată, de ce mulţimea a pătruns în clădire, "Deoarece aici s-au instalat comunişti deghizaţi care au înşelat poporul", a răspuns acesta. La întrebarea ce le displace la I. Iliescu şl F.S.N.. dintre cei chestionaţi, practic, nimeni nu a putut să dea un răspuns logic, în holul clădirii, presărat cu cioburi de sticlă, bucăţi de mobilă ruptă şl file de cărţi smulse, un soldat înarmat cu un automat, întreba cum de a fost posibil ca mulţimea să pătrundă în clădire a răspuns: "Doar nu era să tragem în oameni".

In mulţime se putea auzi în mod repetat, că "asaltul" clădirii a fost efectuat, de 360 huligani în stare de ebrietate, după care în incintă au urmat ceilalţi gură-cască.

In jurul orei 18;00 (ora locală) în clădire a fost introdusă o coloană de soldaţi înarmaţi care, în pofida mîniei afişate a "animatorilor" asediului şi a invadării sediului guvernului, a ocupat treptat toate etajele acestuia.

Într-un interviu acordat ziarului "Die Welt"

Un lider al P. N. Ţ.-c.d. critică Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională

Secretarul general adjunct al Partidului Naţional-Ţărănesc Creştin şi Democrat, Pavel Suianu, a criticat Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională afirmînd că acesta nu reprezintă voinţa poporului. Intr-un interviu acordat cotidianului vest-german "Die Welt‘, Suianu afirmă că prăpastia dintre guvern şi popor se adînceşte, iar tensiunea creşte în România. După părerea sa, din cauză că actualul guvern provizoriu nu este capabil să sesizeze voinţa poporului există pericolul unei dictaturi militare. Suianu mai afirmă în continuare că partidele nou formate nu vor accepta propunerea ca alegerile, să aibă loc la 20 mai. În opinia sa, proiectul legii electorale este lipsit de orice valoare.

În altă ordine de idei, reprezentantul ţărănist afirmă că se opune aplicării unui tratament special minorităţii maghiare din România. După părerea sa, afirmaţiile potrivit cărora în timpul dictaturii ceuşiste această minoritate ar fi fost total privată de drepturi, sînt departe de a fi adevărate. În legătură cu această afirmaţie, Şuianu ţine să precizeze că el este ultimul care i-ar lua apărarea Iui Ceauşescu.