Publicat: 20 Ianuarie, 2020 - 00:00
Care erau subiectele zilei în urmă cu trei decenii, în 1990?

AZI

Unul dintre primele bancuri ale Revoluţiei: Ceauşescu ne-a mîncat zilele, lliescu nopţile (la... TV), iar Roman ar putea fi acuzat de „genocid"... sentimental! 

Ole-Ole...

Mirabila înfăptuire din 22 decembrie, ziua cea mare a poporului român, extraordinara redescoperire a capacităţii tineretului nostru de a acţiona fără nici un fel de şovăire ne-au readus în stradă scandările spontane ale bucuriilor izbînzii — cele care păreau definitiv sechestrate de manifestările sportive.
„Ole-Ole...“ a devenit aproape o formulă de adresare, de salut, de exprimare a ceea ce răbufnea irepresibil din fiecare dintre noi. Era firesc, este firesc. Este profund uman, inevitabil uman.
Revoluţia română este ireversibil victorioasă. Nimic nu mai poate întoarce marasmul cocoţării iresponsabilităţii şi demenţei dezlănţuite în jilţurile dispreţului faţă de neam, faţă de istorie, faţă de cele mai elementare dintre drepturile persoanei umane.
Să ne bucurăm, aşadar. Cu toată fiinţa noastră. Să ne strigăm tare unul altuia, în fiecare clipă, această bucurie.
Să nu uităm nimic din incredibilul coşmar pe care l-am trăit. Să înţelegem, însă, că bucuria noastră atît de dreaptă şi de meritată, atît de greu plătită va fi durabilă numai dacă vom şti să ne întoarcem, urgent, la uneltele noastre. Sîntem, acum, cu toţii în arenă. Plăcerea aplauzelor, sau a huiduielilor, s-o lăsăm pentru stadioane în duminicile care vor veni. Să probăm că ştim să ne facem datoria faţă de imperativele acestui timp atîta amar de vreme aşteptat.
Mersul revoluţiei depind acum de felul în care fiecare dintre noi, după puterile sale, după priceperea sa înţelege să lucreze, să ajute — concret şi necondiţionat — la reconstrucţia vieţii noastre, la făurirea noii Românii. Este, prin urmare, timpul faptelor, al responsabilităţii fără ipocrizie, aşa cum sugerează acest desen al lui Ando.
Poate că primul lui desen trist în care ironia lasă locul unui strigăt. Să-l auzim!

Caricatură de ANDO


Pag. a 2-a

Chestiunea zilei: Sincere regrete!


​Pag. a 3-a

AGENDĂ LEGISLATIVĂ

Consiliul Frontului Salvării Naţionale a adoptat o seamă de noi Decrete-lege, acte normative menite să reglementele, pe baze noi democratice şi echitabile importante domenii ale vieţii. Este vorba de:

• Decretul-Lege pentru modificarea unor reglementări privind salarizarea

• Decretul-lege privind repartizarea in muncă, potrivit     pregătirii şi calificării, a persoanelor neîncadrate care solicită loc de muncă

• Decretul-Lege privind concediul plătit pentru îngrijirea copiilor în vîrstă de pînă la un an

• Decretul privind desfiinţarea Departamentului Cultelor şi înfiinţarea Ministerului Cultelor

• Decretul privind înfiinţarea Ministerului Construcţiilor.

CÎTE PARTIDE AVEM LA ACEASTĂ ORĂ?

Tribunalul municipiului Bucureşti a dezbătut şi admis pînă acum cererile de înscriere şi funcţionare a 13 partide, create potrivit reglementărilor legale de instituire a pluralismului politic în România:

• Partidul Naţional Ţărănesc - democrat şi creştin cu sediul în Bucureşti, bd. Republicii nr. 34, sectorul 2, Preşedinte: Corneliu Coposu.

• Partidul Naţional Liberal - cu sediul in Bucureşti, bd. Bălcescu nr. 21. Secretar general: Radu Câmpeanu.

• Mişcarea ecologistă din România - cu sediul în Bucureşti, str. C. A. Rosşţti nr. 45, sector 2, Preşedinte: Toma George Maiorescu.

• Partidul Socialist Democratic Român - cu sediul în Bucureşti, str. Dr. Obedenaru nr. 25,

Preşedinte: Marian Cîrciumaru.

• Uniunea Democrat-Creştină - cu sediul în Bucureşti, str, Inginer Zablovschi nr. 91, sector T. Comitetul de organizare al partidului este alcătuit din Tiberiu T. Gheorghear, Octavian Voinea şi Vladimir Fulger.

• Partidul Democrat din România - cu sediul în Bucureşti, str. Dr. Staicovici nr. 8, sectorul 5, sau hotel „Palas", str. Constantin Mille nr. 18, camera 202. Din comitetul de organizare al partidului fac parte Liviu Cherecheş, Mihai Cipac şi Viorel Coiciu.

• Partidul Unităţii Democratice - cu sediul în Bucureşti, bd. Dacia nr. 5, sectorul 2. Preşedinte Nicu Stăncescu

• Partidul Democrat din Cluj - cu sediul în municipiul Cluj-Napoca, str. Moţilor nr. 18, telefon 451/1.13.87/1.18.89/1.53.01. Partidul are un consiliu politic provizoriu alcătuit din Gabriel Zăreanu, loan Roşoga, Gavrilă Groza

• Partidul Ecologist Român - cu sediul în Bucureşti, bd. Leontin Sălăjan nr. 55, bloc M&A, sc. B, et. 5, ap. 58, sectorul 3. Telefon: 74.43.84; 26.38.67. Comitetul de iniţiativă al partidului se compune din Justin Drăghici, Raluca Marinescu şi Manus Vişan.     

• Partidul Uniunii Creştine din România cu sediul principal în municipiul Cluj-Napoca, str. Bisericii Ortodoxe nr. 37 şi sediul secundar in Bucureşti, str. Trestiana, bl. 10, apt. 31, sectorul 4. Comitetul de iniţiativă este format din Mihai Pop, Liviu Lazăr şi Adrian Popescu.

• Partidul Progresist — cu sediul în Baia Mare, strada Oituz nr. 6 A. Preşedinte: Vasile Prială.

• Partidul Social-Democrat Român - cu sediul în Bucureşti, bd. Dr. Petru Groza nr. 12, sectorul 5. Telefon: 37.70.36. Preşedinte de onoare al partidului este Adrian Dimitriu, preşedinte activ, Sergiu Cunescu, iar secretari sînt Mircea Stânescu şi Mira Moscovici.

• Partidul Naţional-Democrat - cu sediul în Bucureşti, bd. Dinicu Golescu, bl. 11, sc. 1, et. 3, apartament 7, sectorul 1. Telefon: 37.45.42. Preşedinte: Cristian Butuşină.

DEZVĂLUIRI AUTOGRAFE

"Modestia" generălesei

În pofida valului de adevăr ieşit la lumină in ultimele săptămîni, lectura documentelor legate de personalitatea membrilor clanului fostului dictator continuă să-ţi dea o stare de perplexitate. Cum a fost posibil? Ce accident cumplit al istoriei naţionale a ridicat aceşti indivizi inculţi, de o agresivă prostie, de o terifiantă laşitate, dublată de un ostentativ cinism, la conducerea acestei nefericite ţări? Oare cîţi ani din viaţa noastră şi aşa scurtată, opresată de mizeria fizică şi morală, vor trebui să treacă pentru a repara dezastrul naţional de care s-au făcut vinovaţi membrii acestei familii de sceleraţi, cocoţată prin fals intelectual, prin teroare, prin crimă în vîrful piramidei politicii?

Redăm, în cele de mai jos, declaraţia soţiei unuia dintre fraţii marcanţi ai dictatorului generalul locotenent Ilie Ceauşescu, locul II în oştirea ţării. Să vedem ce merite, care a fost drumul profesional al acestui mare „istoric“, valoros „strateg“, să urmărim, dincolo de licenţele de gramatică, de limbaj aIe doamnei general, tentativa sa de a-şi metamorfoza prostia, incultura în modestie.
"Subsemnata Ceauşescu Elena născută în comuna Scorniceşti, judeţul Olt în anul 1932 4 sectemvrie fica Iui Preda Ion şi Alexandra am lucrat ca muncitoare la arta aplicată cu munca la domiciliu din 1969 pină în anul 1985 am eşit la pensie pe caz de boală soţul meu a fost casier la coperativă in Scorniceşti pe urmă a plecat la Slatina la crucea roşie ca ce nu ştiu după aceea am plecat la piteşti tot la crucea roşie şi după aceea a plecat la Breaxa la şcoala de ofiţeri după terminarea şcoli militare a fost la Iaşi am stat 2 ani cred nu ştiu precis. Am venit la Bucureşti cred că la Academie na-m avut drept la casă el a stat Ia Academie şi eu cu fica mea la mama la scorniceşti după acea arn găsit o cameră de trecere pe strada Aureliu am dat filodormă ca să obţinem această cameră am fost la fratele soţului am cerut ajutor şi mi sa spus să ne descurcăm el nu e cu casele.

După acea a fost la institut de istorie nu ştiu cît a stat la Institut. După acea Ia MA ca secretar adjunct şi în 1977 a fost făcut general cam atîta ştiu eu ân clipele acestea de soţul meu Iar eu am muncit mai rău ca o slară eu nu mi-a dat şortul jos din faţă de când mă stilăm şi până mă culcam nam avut servitori nu mai atunci când făceam curăţenie generală luam pe cine găseam.

Vinovat de dezastru ţări este Elena Ceauşescu cari l-a influenţat pe cumnatul mei Nicolae Ceauşescu.

Ceauşescu Elena"

Umila generăleasă încearcă să impresioneze, încearcă să arunce răspunderea spre monştrii care decenii la rînd le-au asigurat lor, „modeştilor“, ascensiunea şi opulenţa. Cît este ea de sinceră?
Să precizăm ca familia sa avea l-a dispoziţie o vilă in cartierul rezidenţial, că beneficia de celelalte avantaje materiale cuvenite clanuIui. Disperată, inutilă tentativă de a scăpa de iminenta justiţie a poporului.

Rubrică realizată de Stelian MOTlU
Val. VOICULESCU cu sprijinul procurorului DAN IOAN MIRESCU


​Pag. a 4-a