Publicat: 4 Noiembrie, 2016 - 09:33
Share

În dezbaterile publice de la începutul anului 2016 privind un nou plan cadru gimnazial, istoria a fost una dintre materiile care a stârnit o dezbatere aprinsă. La finalul discuțiilor, materia istorie a câștigat o oră în plus pe săptămână pentru clasa a V-a și și-a menținut nivelul de câte o oră pe săptămână pentru clasele a VI-a și a VII-a. Istoria românilor se va studia în continuare cu două ore pe săptămână doar în clasa a VIII-a.

Rolul disciplinei istorie rămâne similar cu cel pe care l-a avut anterior în ceea ce privește contribuția sa la competențele absolventului de gimnaziu: ajută elevul să urmărească transformarea permanentă a societății, dezvoltă capacitățile elevului de a utiliza surse, metode și principii adecvate istoriei prin dezvoltarea unor abilități de logică istorică — context-cauză-efecte, fenomene de continuitate și schimbare în evoluția unui proces istoric, contribuie la analiza efectelor pozitive și negative ale unor evenimente.

Din nota de fundamentare a noului plan cadru nu se pot identifica elemente care să semnaleze o transformare radicală față de planul cadru anterior pentru această disciplină. Acesta este scopul analizei realizata de CRJ să contribuie la o regândire substanțială a conținuturilor pentru materia istorie.

Analiza manualelor de istorie, atașată prezentului punct de vedere, se axează pe evaluarea măsurii în care aceste suporturi didactice contribuie la dezvoltarea competențelor generale de natură să îndrume elevul spre exersarea demersurilor și acțiunilor civice democratice. Analiza reflectă măsura în care sunt transmise atitudini legate de respectarea drepturilor fundamentale ale omului, relaționarea pozitivă cu ceilalți și mai ales cele referitoare la asumarea diversității etnice, sociale, religioase și culturale în conținuturile de învățare din manualele școlare.

Analiza a 13 (treisprezece) manuale de clasele a VII-a, a XI-a si a XII-a arată că:

? Manualele de istorie analizate nu reușesc să promoveze atitudini de respect și valorizare a diversității. Ceea ce reușesc aceste manuale este să introducă sumar câteva concepte legate de tematica diversității în societatea umană, precum și câteva (foarte puține) exemple de evenimente istorice importante pentru comunități minoritare, indiferent de natura acestora.

? Autorii de manuale introduc în lecții concepte clasice precum minorități etnice, minorități religioase, cultură și tradiții, unitate în diversitate, alături de noi concepte derivate din cadre teoretice ce valorizează diferența — concepte precum multiculturalism, diversitate, decolonizare etc.

? Evenimente dramatice din istoria romilor, precum robia și Holocaustul, unde agresorii au fost etnici români sunt ignorate total sau, cel mai des, menționate superficial, fără a oferi elevilor date concrete sau un context mai elaborat.

? Istoria comunității evreiești în timpul celui de-al doilea război mondial este prezentă în majoritatea cazurilor, dar în unele manualele nu există un conținut dedicat Holocaustului din România, în altele este prezentată lapidar sau nici nu se precizeaza termenul de Holocaust. Sunt manuale care încearcă să minimizeze sau chiar să elimine participarea României la crime împotriva populației de evrei.

? La nivelul clasei a VIII-a, unde sunt aprobate doar 2 manuale de istorie a românilor, într-un manual există o mențiune pasageră referitoare la deportările evreilor și romilor din România, iar în celălalt se folosesc expresii eufemistice de tipul gravele evenimente din război. Niciunul nu menționează termenul de Holocaust.

? Personajele istorice femei sunt apariții rare în manuale (în medie, 5 referințe per manual). Numele vehiculate sunt cam aceleași, indiferent de manual sau an de studiu: Regina Maria, Doina Cornea, Anna de Noailles, Elena Văcărescu, Martha Bibescu, Anna Pauker și Elena Ceaușescu. Din sfera științei, singura femeie menționată este Ana Aslan, iar în contextul istoriei secolului XX, Margaret Thatcher este principala referință istorică.

? Domină referiri la religia ortodoxă; de multe ori mențiunile sunt stereotipe (liant al românilor, element al conștiinței și culturii naționale), alteori creștinismul este discutat în opoziție cu islamismul. În manualele de clasa a XI-a apare noțiunea de fundamentalism religios pe care multe manuale o ilustrează cu exemple de fundamentalism islamic.

? Autorii de manuale nu au introdus nici un eveniment marcant din istoria femeilor din România — referințe extrem de rare și lapidare despre drama femeilor din România ceaușistă, câteva manuale menționează câștigarea dreptului de vot pentru femei în constituția carlistă.

? Cu foarte puține excepții, nu apar referințe la existența și istoria minorităților sexuale — mai ales la persecuția acestora în timpul regimului comunist. Excepțiile sunt menționarea, în două manuale, a victimelor minorităților sexuale din cel ce-al doilea război mondial și, în alt manual, a dreptului persoanelor de același sex de a se căsători, în contextul discuției despre schimbările conceptului de familie în societatea contemporană.

? Nu apar referințe legate de viața persoanelor cu dizabilități.

? Sursele istorice prezentate elevilor nu conțin studii sau cercetări dedicate istoriei romilor, a femeilor și rareori fac apel la istoriografie specifică comunității evreiești.

? Toate manualele de istorie analizate încep cu imnul României, iar cele două manuale de clasa a VIII-a se numesc 'Istoria românilor'.

Considerăm absolut necesară urgentarea revizuirii conținutului manualelor de istorie, care nu au mai fost, de la data publicării lor inițiale, revizuite, doar retipărite (cele două manuale de istoria României de clasa a VIII-a datează din 1998 și 1999, iar manualele de istorie pentru nivel liceal din 2006 și 2007).

Următoarele recomandări pentru noi manuale de istorie aprobate de Ministerul Educației reprezintă minimul obligatoriu pentru a avea o bază a unor manuale care să formeze tineri cu respect pentru drepturile omului și care să fie oglindă pentru fiecare elev, indiferent cărei minorități sau majorități îi aparține:

? Includerea obligatorie, în toate manualele de istorie a României, a istoriei privind robia romilor, Holocaustul în România, minoritățile etnice în perioada comunistă și drepturile femeilor.

? Revizuirea lecțiilor (a conținutului de informații) pentru a include mai multe informații despre minorități etnice (cu accent pe minoritățile etnice cele mai discriminate în România), minorități religioase și despre femei. Extinderea paradigmei minorităților pentru a putea include elemente legate de istoria minorităților sexuale din România sau pe cele legate de dizabilitate.

? Revizuirea discursului istoric din manual astfel încât diversitatea etnică și religioasă a 'românilor' să iasă din stereotipul legat de proverbiala deschidere spre diversitate a românilor. Istoria prezintă exemple clare care să arate exact contrariul, evenimente excluse în mod conștient din narațiunea oferită elevilor.

? Revizuirea tipului de ilustrații prezente în manual pentru a putea include imagini nonstereotipe, relevante și mai numeroase decât actualele imagini cu femei și minorități etnice. Diversificarea imaginilor despre monumente arhitectonice și religioase.

? Introducerea de studii de caz în care să fie prezentate elevilor personaje istorice aparținând minorităților.

? Revizuirea surselor pentru a include și surse cu autori femei, cu autori romi sau cu autori ai altor minorități.

? Revizuirea sau eliminarea capitolului despre fundamentalismul religios (in manualele de clasa a XI-a). Eliminarea oricăror referințe de asociere între fundamentalism religios — fundamentalism islamic — terorism.

? Revizuirea designului manualelor de istorie pentru a fi mai puțin încărcate cu text, mai clar structurate, mai bine tehnoredactate și cu imagini mai clare — extinderea manualului fizic cu unul electronic care poate fi o unealtă foarte inovativă în studiul istoriei. Acordarea unei atenții sporite copiilor cu CES astfel încât aceștia să poată urmări conținuturile lecțiilor.

? Formarea elaboratorilor și a evaluatorilor de manuale pe teme legate de reprezentarea diversității în manuale școlare.

? Promovarea unui discurs nediscriminatoriu și ne-stereotip cu privire la minorități.
Comunicat de presă - Centrul de Resurse Juridice