Publicat: 28 Octombrie, 2014 - 13:19
Share

In absenta dezbaterii marilor probleme ale natiunii, care nu poate avea loc decat prin confruntari directe, nu-mi ramane decat sa ma exprim in calitate de cetatean. Si sa spun ce astept eu de la viitorul presedinte al Romaniei. Un parteneriat consolidat, dar negociat, cu Statele Unite ale Americii. O prezenta extrem de activa in negocierile purtate la nivelul Uniunii Europene, prin care viitorul presedinte sa transpire pentru interesele Romaniei. O atitudine demna, curajoasa, dar in niciun caz ostila fata de Rusia. Parteneriate speciale cu statele emergente: China, India, Brazilia. O pozitie activa in Marea Neagra, dar fara a leza, major, interesele Turciei si Rusiei si fara a servi, neconditionat, interesele Statelor Unite ale Americii. Romania transformata, din nou, intr-un jucator activ pe piata Africii si a Orientului Apropiat.

Este imposibil ca in spatial rezervat unui simplu demers editorial sa pot detalia ceea ce am consemnat mai sus. Voi nota, totusi, ca Romania, participand activ, in continuare, alaturi de Statele Unite ale Americii, in toate teatrele de razboi, are, pe de-o parte, obligatia, si aceasta poate fi un proiect prezidential, de a intari capacitatea de lupta a armatei romane si, pe de alta parte, de a obtine, alaturi de aliatii nostri, cuvenitele foloase. Cu titlu de exemplu, recuperarea creantelor pe care statul roman le are in diverse zone fierbinti ale lumii. De ce partenerii nostri americani, britanici, francezi, canadieni, australieni etc. au reusit sa-si atinga asemenea obiective, iar Romania, din pozitia ghiocelului, nu?

In perioada urmatoare este limpede ca in estul Romaniei va continua sa persiste un conflict. Romania trebuie sa fie pregatita, prin noul sau presedinte, sa faca fata oricarei situatii, evident alaturi de partenerii euroatlantici, dar urmarindu-si, cu atentie, interesele specifice. In Ucraina avem o minoritate de 400000 de persoane, avem scoli si biserici, avem comert de frontiera, avem teritorii pierdute relativ recent, avem, deci, interese majore pe care trebuie sa le negociem atat cu aliatii nostri, cat si cu statul ucrainean, dar si cu Federatia Rusa.

In raporturile cu Moscova, ne plasam alaturi de partenerii nostri occidentali, dar, din nou, trebuie spus ca avem interese speciale. Data fiind vecinatatea. La Marea Neagra, dar si proximitatea vecinatatii terestre. Ne place sau nu ne place, din secolul al-XV-lea avem nu numai o traditia rea in relatiile cu Rusia, ci si o traditie buna. Noul presedinte va trebui sa stie sa vada jumatatea plina a paharului si sa restabileasca relatii apropiate in plan politic, economic si cultural cu Federatia Rusa, fara a renunta la fermitate, dar abandonand, cu desavarsire, tonul agresiv, practic, uneori cu mari pierderi, de catre Traian Basescu.

Sunt nenumarate subiecte de dezbatere la acest capitol al atributiilor si obiectivelor externe ale viitorului presedinte, insuficient acoperite in programele politice prezentate de acestia si care nu ar putea fi detaliate pe intelesul cetatenilor Romaniei, decat prin asumarea unor angajamente publice, sub forma unor dezbateri, in direct si la ore de varf,  intre cei doi candidati eligibili, Ponta si Klaus Iohannis.

Si, pana la urma, cineva, unul dintre cei doi ar trebui sa-i lamureasca pe cetatenii Romaniei de ce lipseste o asemenea dezbatere. Cine si sub ce pretext o refuza?