Publicat: 6 Mai, 2020 - 08:51
Share

Contextul educaţional actual a obligat mediul universitar la o adaptare rapidă a formatelor educaţionale la noile realităţi. Starea de urgenţă, instituită cu regulile stricte de distanţare fizică, a necesitat o reacţie de adaptare a universităţilor. Transferul activităţilor didactice în mediul online s-a produs foarte rapid şi a obligat actorii implicaţi - universitatea ca instituţie, cadrele didactice şi studenţii - la eforturi susţinute pentru a-şi continua activitatea.

În acest context, UVT a realizat un studiu menit să identifice practicile de educaţie la distanţă utilizate de către cadrele didactice din UVT, precum şi sprijinul de care acestea ar avea nevoie pentru continuarea activităţii în condiţii favorabile. În perioada 30 martie - 9 aprilie 2020 la acest studiu au răspuns peste 52% din cadrele didactice titulare ale UVT. Rata de răspuns ajungând la peste 70% în cazul unora dintre facultăţile universităţii. La nivel general, cadrele didactice au adoptat sugestiile metodologice propuse instituţional (aducând, însă, şi numeroase adaptări contextuale) şi au resimţit suportul instituţional, oferit prin departamentele suport ale UVT, ca fiind unul util şi prompt. În acest sens, combinaţia între o platformă de e-learning simplă Google Classroom, Edmodo etc. şi o aplicaţie pentru videoconferinţe Google Meet sau Zoom, împreună cu câteva aplicaţii pentru evaluare formativă de tip Mentimeter, Padlet şi aplicaţii colaborative Google a constituit o abordare frecventă.

Cele mai mari dificultăţi au fost resimţite din cauza lipsei comunicării directe cu studenţii, colectării şi oferirii de feedback de la/pentru studenţi, dar şi din cauza absenţei formelor de stimulare pentru o mai bună implicare activă a studenţilor în activităţile didactice.

"Este important de remarcat faptul că, la nivelul comunităţii UVT, nu s-a resimţit o dificultate majoră în adoptarea practicilor online, fapt rezultat din acestui studiu cuprinzător, la care au participat mai mult de jumătate din cadrele didactice care formează comunitatea academică din UVT. În schimb, răspunsurile au indicat faptul că s-a resimţit un volum de efort de lucru dublat faţă de situaţia normală şi doar pe alocuri o eficienţă mai crescută a predării online în comparaţie cu cea clasică (faţă-în-faţă), indicând stringenţa unei mai rapide adaptări la instrumentarul online, în primul rând din partea cadrelor didactice. Cu siguranţă, deşi această situaţie de urgenţă epidemiologică nu a fost dorită de nimeni, vom avea şi un mare câştig calitativ, pe care-l vom obţine din experienţele trecerii la activităţile online, pe care probabil că nu le-am fi adoptat atât de repede în condiţii obişnuite. Am traversat un proces de trecere totală la activităţi didactice online, ceea ce a contribuit la o evoluţie categorică a educaţiei universitare spre modernizare", subliniază rectorul UVT, prof.univ.dr. Marilen Pirtea.

Peste jumătate dintre participanţii la acest studiu apreciază că au resimţit mai degrabă nevoia de suport pentru diverse aspecte pedagogice ale adaptării demersului didactic la specificul educaţiei la distanţă. În acest sens, între răspunsurile deschise, afirmaţii de genul "aspectele pedagogice online sunt mult diferite de situaţia "faţă în faţă", pur şi simplu pentru că manifestările personalităţii oamenilor sunt diferite în faţa calculatorului, sub protecţia unui semi-anonimat" au fost întâlnite relativ frecvent. Concret, facilitarea interacţiunii cu studenţii şi colectarea de feedback de la aceştia par a fi cele mai resimţite nevoi ale respondenţilor.

Începând cu data de 12 martie, cadrele didactice din UVT au făcut apel la o gamă largă de soluţii. Unele dintre acestea sunt specifice educaţiei la distanţă (ex.: Moodle, Google Classroom etc.), iar unele sunt mai puţin specializate în acest sens (ex.: Whatsapp, Facebook Messenger etc.). Totuşi, instrumentele specializate sunt cele utilizate cu preponderenţă. Pentru managementul grupului de studenţi şi al materialelor didactice, peste jumătate din respondenţi utilizează Google Classroom (51,6%) şi 34% platforma de e-learning a UVT.

Pentru facilitarea interacţiunii în timp real cu studenţii conform orarului UVT, sunt folosite Google Meet/Hangouts, BigBlueButton, Zoom, WhatsApp şi Skype. Între acestea, soluţia Google Meet/Hangouts propusă de UVT este cea mai utilizată, 86,1% dintre colegi declarând utilizarea curentă a acestei aplicaţii. Se pare, totuşi, că în cazul facultăţilor vocaţionale Google Meet nu reuşeşte să satisfacă cerinţele la un nivel optim: "este nevoie de o alta platformă, sau de îmbunătăţirea platformei Meet aşa încât să permită o activitate mai intensă şi nu doar să se limiteze la modalitatea de conferinţă. Studenţii la actorie au nevoie să se mişte, să folosească diferite voci şi intensităţi, să poată vorbi deodată şi să se înţeleagă totodată".

În percepţia cadrelor didactice, studenţii UVT nu au dificultăţi deosebite în a aborda procesul de învăţământ în online. Mai mult, cadrele didactice manifestă o încredere ridicată faţă de faptul că studenţii UVT vor acumula materia integral. În contextul celor menţionate anterior, majoritatea cadrelor didactice (68,75%) sunt de acord cu păstrarea structurii actuale a anului universitar, chiar şi în eventualitatea în care examenele de licenţă ar fi necesar să se susţină la distanţă, prin videoconferinţă (49,43%). Totuşi, 32% sunt împotriva susţinerii examenelor de licenţă la distanţă, iar 18,57% preferă să nu se pronunţe în acest sens.

În ceea ce priveşte implicarea studenţilor în activitatea didactică, avem două situaţii diametral opuse. Prima este situaţia în care cadrele didactice resimt o implicare chiar mai mare în formatul activităţilor online decât în contextul educaţional faţă-în-faţă (ex.: "văd interes şi interacţiune la seminare, în unele grupe, poate chiar mai mare decât în offline"). A doua situaţie se află la polul opus, implicarea studenţilor fiind percepută ca doar de suprafaţă în activităţile online (ex.: "Surpriza cea mare a fost slaba mobilizare a studenţilor" sau "Mare parte dintre studenţi sunt prezenţi fără cameră şi, uneori şi fără microfon, şi astfel interacţiunea a fost doar cu unii dintre ei şi, cumva, am simţit o participare de suprafaţă şi nu de profunzime").

Pe fondul unui efort de lucru resimţit ca fiind aproape dublu, cadrele didactice din UVT văd ca absolut viabilă finalizarea la termen a anului universitar. Totodată, se pare că dincolo de faptul că au fost învăţate şi utilizate numeroase aplicaţii TIC noi, colegii din UVT au simţit un efect important şi din perspectiva dezvoltării creativităţii didactice: "m-a învăţat să îmi structurez mult mai bine conţinuturile şi fondul de timp alocat", "unul dintre punctele forte ale acestei perioade este stimularea creativităţii, atât în designul procesului de predare, dar şi în realizarea proiectelor artistice". Totuşi, în tot acest context, este resimţită lipsa interacţiunii directe cu studenţii, din sălile de curs. Interacţiunea directă cadru didactic - educabil rămâne un factor important al calităţii actului de instruire, acum apreciat cu atât mai mult.

 

Tag-uri Institutii: