Publicat: 24 Mai, 2020 - 11:14
Share

 

De două-trei zile se vorbește și se scrie insistent despre o remaniere pusă la cale de Ludovic Orban. Despre câțiva miniștri, care sunt de altfel și nominalizați, care vor fi înlocuiți. Motivul invocat frecvent este scăderea de popularitate a PNL. O cădere puternică, vizibilă în toate sondajele de opinie. Va fi sau nu va fi? Și dacă va fi, cum ar trebui să fie?

De obicei nu iese fum fără foc. Nici măcar la Vatican. Unde fumul alb indică alegerea unui nou Papă. Iar fumul negru, faptul că deliberările încă sunt în toi. Deocamdată, din hornul de la Guvern iese fum negru. Și fumul negru poate fi un simplu zvon. Totuși, un zvon întemeiat pe accentuate nemulțumiri interne. Și, într-adevăr, pe sondajele de opinie. Conform acestora, PNL a scăzut cu patru rocente în ultimele șase luni. Sau cu șapte, după alte cercetări de piață. Patru sau șapte e tot mult. Dacă ne gândim că în doi ani se pot face 16% sau 28%. În minus. E foarte mult chiar și pentru un partid aflat la guvernare. Și care din acest motiv se poate eroda. Și dacă așa stau lucrurile, căderea în sondaje ar putea genera o remaniere. Zvonurile însă ne conduc la presupunerea că remanierea nu se va face în raport cu nemulțumirea populației față de un ministru sau altul. Ci după alte criterii.

Partidele din opoziție au inițiat mai multe moțiuni simple de cenzură. Și inițiază în continuare. Aceste moțiuni simple s-au finalizat până în prezent printr-un vot masiv în Parlament împotriva unora dintre miniștri. Într-un mod greu de înțeles, cel puțin în logica în care gândesc eu, nu există  prevedere constituțională prin care un ministru găsit necorespunzător de către majoritatea senatorilor și deputaților să fie decăzut din poziția pe care o deține. Rămânerea sau eliminarea lui din Guvern este exclusiv apanajul primului-ministru. Care poate ignora – și de cele mai multe ori ignoră – rezultatul unei moțiuni de cenzură. Sub guvernarea lui Ludovic Orban au existat demiteri de premier prin moțiune de cenzură, nenumărate moțiuni simple de cenzură, demisii de candidat de premier, dar nimic nu s-a schimbat. Timp de șase luni, administrația centrală a continuat să fie condusă, cu o foarte mică pauză, tot de către Ludovic Orban. Iar acesta, după ce a înfruntat astfel Parlamentul, umilind în ultimul hal cea mai importantă putere a statului, a continuat să-i păstreze în funcție fix pe miniștri împotriva cărora Parlamentul a votat moțiuni simple de cenzură. Cel mai scandalos caz fiind al ministrului de Finanțe Florin Cîțu.

În aceste condiții, dacă va exista totuși vreo remaniere, care ar putea fi impusă de o logică a supraviețuirii politice a PNL, am toate motivele să mă îndoiesc că remanierea preconizată va ține cont, așa cum ar fi logic, de poziția Parlamentului României. Cele mai multe dintre zvonurile pe această temă, răspândite voit sau nu de membrii ai anturajului lui Ludovic Orban, indică faptul că acesta vrea să scape de membri ai echipei care i-au devenit sau i-au fost de la bun început incomozi. Fie fiindcă au exprimat opinii diferite în mod public sau în interiorul partidului, fie fiindcă au fost impuși din altă parte. Cum ar fi de pildă ministrul de Interne Marcel Vela, care, deși a scos aproape toate castanele din foc cu mâna lui, castane care erau ale întregului Guvern și ale întregului partid, suferă de ambele inconveniente. A avut și are deseori opinii divergente în raport cu Ludovic Orban și a fost propulsat în această funcție de către președintele lui Klaus Iohannis. Fiind perceput de premier ca aparținând grupului de interese de la Cotroceni.

Topic: 

Format: