Publicat: 12 Februarie, 2020 - 14:49
Romania vizata pentru tăierea pădurilor și poluarea atmosferică

Comisia Europeana a dat publicității pachetul periodic de decizii de constatare a neîndeplinirii de către statele membre a obligațiilor care le revin în temeiul legislației UE. Aceste decizii, care vizează diverse sectoare și domenii de politică ale UE, au scopul de a asigura aplicarea corespunzătoare a legislației UE, în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor. Romania este vizata în mai multe dosare între care tăierea pădurilor și poluarea atmosferică.

1. Mediu - Scrisori de punere în întârziere

Păduri: Comisia îndeamnă ROMÂNIA să pună capăt exploatării forestiere ilegale

Comisia îndeamnă România să pună în aplicare în mod corespunzător Regulamentul UE privind lemnul (EUTR), care interzice întreprinderilor din sectorul lemnului să producă și să introducă pe piața UE produse obținute din bușteni recoltați în mod ilegal. În cazul României, autoritățile naționale nu au fost în măsură să verifice efectiv operatorii și să aplice sancțiuni corespunzătoare. Inconsecvențele din legislația națională nu permit autorităților române să verifice cantități mari de lemn recoltat ilegal. În plus, Comisia a constatat că autoritățile române gestionează pădurile, inclusiv prin autorizarea exploatării forestiere, fără a evalua în prealabil impactul asupra habitatelor protejate, după cum se prevede în Directiva Habitate și în Directiva privind evaluarea strategică de mediu. De asemenea, există deficiențe în ceea ce privește accesul publicului la informațiile privind mediul din planurile de gestionare a pădurilor. Comisia a constatat, de asemenea, că unele habitate forestiere protejate au dispărut din cadrul siturilor protejate Natura 2000, ceea ce reprezintă o încălcare a Directivei Habitate și a Directivei privind păsările. Prin urmare, Comisia a decis astăzi să trimită României o scrisoare de punere în întârziere, acordându-i un termen de o lună pentru a lua măsurile necesare în vederea remedierii deficiențelor identificate de Comisie. În caz contrar, Comisia poate decide să trimită autorităților române un aviz motivat.

Poluare atmosferică: Comisia solicită ROMÂNIEI, GRECIEI și MALTEI să adopte programe naționale de control al poluării atmosferice

Comisia îndeamnă România, Grecia și Malta să-și adopte primele programe naționale de control al poluării atmosferice și să le comunice Comisiei, în conformitate cu Directiva (UE) 2016/2284 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici. În temeiul acestei directive, statele membre sunt obligate să elaboreze, să adopte și să pună în aplicare programele lor respective, pentru a-și limita emisiile anuale. Directiva urmărește atingerea unor niveluri de calitate a aerului care să nu genereze efecte negative semnificative sau riscuri pentru sănătatea umană și pentru mediu. Statele membre ar fi trebuit să transmită Comisiei primele lor programe naționale de control al poluării atmosferice până la 1 aprilie 2019. Până în prezent, Grecia, Malta și România nu și-au îndeplinit obligațiile, în pofida atenționărilor anterioare. Prin urmare, Comisia a decis să emită o scrisoare de punere în întârziere, acordând acestor țări două luni pentru a răspunde și pentru a-și adopta și comunica planurile până la acest termen limită. În caz contrar, Comisia poate decide să trimită autorităților române, elene și malteze un aviz motivat.

 Avize motivate

Deșeuri: Comisia solicită ROMÂNIEI și SUEDIEI să respecte normele UE privind reciclarea navelor

Comisia solicită României și Suediei să își respecte obligația de a pune în aplicare integral legislația europeană privind reciclarea navelor [Regulamentul (UE) nr. 1257/2013]. Scopul acestui regulament este de a face reciclarea navelor mai ecologică și mai sigură. Principalul său obiectiv este de a garanta că navele care navighează sub pavilionul unui stat membru al UE sunt reciclate într-un mod sigur și durabil. Este esențial ca statele membre să desemneze autoritățile, administrațiile și persoanele de contact competente, precum și să instituie dispoziții de drept intern referitoare la asigurarea respectării acestor norme ale UE și la sancțiunile aplicabile. Toate aceste obligații trebuiau îndeplinite până la 31 decembrie 2018. În iunie 2019, Comisia a trimis ambelor state membre o scrisoare de punere în întârziere, deoarece acestea nu își îndepliniseră obligațiile. Întrucât conformitatea nu a fost încă asigurată, Comisia a decis să trimită un aviz motivat. România și Suedia au acum la dispoziție două luni pentru a remedia situația prin desemnarea autorităților și stabilirea sancțiunilor. În cazul în care România și Suedia nu iau măsuri în următoarele două luni, Comisia poate sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene în legătură cu acest caz.

Aviz motivat

 Politici climatice: Comisia solicită României să notifice măsurile naționale privind sancțiunile pentru încălcarea Regulamentului privind gazele fluorurate cu efect de seră

Astăzi, Comisia Europeană a decis să trimită României un aviz motivat din cauza faptului că acest stat nu a adoptat măsuri privind sancțiunile pentru încălcarea Regulamentului (UE) nr. 517/2014 privind gazele fluorurate cu efect de seră. Gazele fluorurate cu efect de seră, cunoscute și sub denumirea de „gaze fluorurate”, sunt o familie de gaze generate de activitățile umane, utilizate în numeroase aplicații industriale. Regulamentul urmărește să contribuie la combaterea schimbărilor climatice prin reducerea cu două treimi a emisiilor de gaze fluorurate din UE până în 2030. Gazele fluorurate au un efect puternic de încălzire globală (de până la 23 000 de ori mai mare decât cel al dioxidului de carbon, CO2). Legislația UE stabilește norme stricte privind utilizarea gazelor fluorurate și condițiile legate de introducerea pe piață a produselor care conțin aceste gaze. În temeiul normelor adoptate de statele membre, ar fi trebuit să fie introduse sancțiuni până la 1 ianuarie 2017 și să fie luate toate măsurile necesare pentru asigurarea punerii lor în aplicare. Sancțiunile trebuie să fie efective, proporționale și cu efect de descurajare. Introducerea în legislația națională a unor sancțiuni adecvate reprezintă un element esențial pentru asigurarea conformității cu regulamentul și, prin urmare, pentru limitarea schimbărilor climatice. Existența sancțiunilor este deosebit de importantă în vederea prevenirii comerțului ilegal cu hidrofluorocarburi. De asemenea, statele membre au convenit să notifice Comisiei măsurile naționale privind sancțiunile până la 1 ianuarie 2017. Până în prezent, Comisia nu a primit nicio notificare din partea României referitoare la măsurile naționale privind sancțiunile. Prin urmare, Comisia a trecut la a doua etapă a procedurii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, trimițând României, în urma scrisorii de punere în întârziere din iulie 2019, un aviz motivat. România are la dispoziție două luni de la data primirii avizului motivat pentru a comunica măsurile respective Comisiei.

Scrisori de punere în întârziere

Combaterea spălării banilor: Comisia îndeamnă 8 state membre să transpună cea de-a 5-a Directivă privind combaterea spălării banilor

Comisia a trimis scrisori de punere în întârziere Ciprului, Ungariei, Țărilor de Jos, Portugaliei, României, Slovaciei, Sloveniei și Spaniei din cauza faptului că aceste țări nu au notificat nicio măsură de punere în aplicare a celei de-a 5-a Directive privind combaterea spălării banilor (a 5-a Directivă AML). Normele privind combaterea spălării banilor sunt cruciale în lupta împotriva spălării banilor și a finanțării terorismului. Recentele scandaluri de spălare a banilor au evidențiat necesitatea unor norme mai stricte la nivelul UE. Lacunele legislative dintr-un singur stat membru afectează întreaga UE. Din acest motiv, normele UE ar trebui să fie puse în aplicare și supravegheate în mod eficient, pentru a combate criminalitatea și a asigura protecția sistemului financiar. Toate statele membre aveau obligația de a transpune normele cuprinse în cea de-a 5-a Directivă privind combaterea spălării banilor până la 10 ianuarie 2020. Comisia regretă faptul că statele membre în cauză nu au transpus directiva la timp și le încurajează să facă acest lucru de urgență, ținând seama de importanța acestor norme pentru interesul colectiv al UE. În absența unui răspuns satisfăcător din partea statelor membre respective în termen de 2 luni, Comisia poate decide să le trimită avize motivate.

Neîndeplinirea obligațiilor ce decurg din calitatea de stat membru al UE

Articolul 258 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) conferă Comisiei, care acționează ca gardian al tratatelor, competența de a iniția o acțiune în justiție împotriva unui stat membru care nu își respectă obligațiile care îi revin în temeiul legislației EU.

Procedura în constatarea neîndeplinirii obligațiilor debutează cu o solicitare de informații („scrisoare de punere în întârziere”) adresată statului membru în cauză, care trebuie să își prezinte observațiile într-un anumit termen, de obicei de două luni.

În cazul în care nu este satisfăcută de informațiile primite și concluzionează că statul membru în cauză nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în conformitate cu legislația UE, Comisia poate trimite o cerere oficială prin care îi solicită statului să se conformeze cu legislația UE (un „aviz motivat”), invitându-l să o informeze cu privire la măsurile luate în acest sens într-un anumit termen, de obicei de două luni.

În cazul în care un stat membru nu restabilește conformitatea cu legislația UE, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție. Cu toate acestea, în aproximativ 95 % din cazurile de neîndeplinire a obligațiilor, statele membre se conformează obligațiilor care le revin în temeiul legislației UE înainte de sesizarea Curții.În cazul în care Curtea de Justiție pronunță o hotărâre împotriva unui stat membru, acesta trebuie să ia măsurile necesare pentru a se conforma hotărârii.

În cazul specific al statelor membre care nu au pus în aplicare directivele în termenul convenit de către Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European, Comisia poate cere Curții să sancționeze financiar statul membru în momentul în care se pronunță pentru prima dată în cauză. Această posibilitate, introdusă prin Tratatul de la Lisabona, este prevăzută la articolul 260 alineatul (3) din TFUE.

În cazul în care, în ciuda primei hotărâri pronunțate, statul membru nu ia măsurile care se impun, Comisia poate iniția o nouă procedură în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, în temeiul articolului 260 din TFUE, trimițând un singur avertisment scris înainte de a sesiza din nou Curtea.

În cazul în care într-adevăr sesizează din nou Curtea, Comisia poate propune Curții să impună sancțiuni financiare asupra statului membru, în funcție de durata și de gravitatea încălcării și în funcție de dimensiunea statului membru. Există două elemente:

  • o sumă forfetară, stabilită pe baza intervalului de timp derulat de la pronunțarea primei hotărâri;
  • și o amendă zilnică, calculată de la data celei de-a doua hotărâri, până când statul membru încetează încălcarea.

Sancțiunile financiare sunt propuse de către Comisie, iar instanța poate modifica aceste sume cu ocazia pronunțării hotărârii.

Care este rolul Comisiei?

Comisia este gardianul tratatelor. Ea are rolul și obligația de a asigura protecția interesului public. Procedura este reglementată prin tratat (etape, termene). Acest lucru poate presupune sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Decizia de a iniția procedura în constatarea neîndeplinirii obligațiilor împotriva unui stat membru este adoptată de Colegiu. Această decizie se bazează pe o analiză juridică corectă și imparțială, efectuată de către serviciile Comisiei, a documentelor și informațiilor transmise de părți și a oricăror plângeri primite.

Deciziile Comisiei privind încălcările sunt culese o dată pe lună în cadrul unui proces complex care implică diferite politici. Aceste decizii sunt făcute publice.

Carmen Dinu; Bruxelles