Publicat: 21 Octombrie, 2018 - 11:19
Share
Moment de relax la o bere în Grande Place

Perioada de tranziție post-Brexit va fi "probabil" prelungită după decembrie 2020, pentru a oferi timp Londrei și Uniunii Europene să negocieze termenii viitoarei lor relații, susține președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. Oficialul european consideră această propunere de prelungire a tranziției drept ,,o idee bună", apreciind că, perioada respectivă "ne oferă marja pentru a pregăti relația viitoare UE-Marea Britanie în modul cel mai bun posibil".

Dacă cele două părți ajung la un acord privind termenul divorțului, este prevăzut ca Marea Britanie să continue până la finele lui 2020 să aplice și să beneficieze de toate regulile UE, contribuind la bugetul său, dar fără a participa la luarea deciziilor, a mai spus Juncker, după reuniunea la nivel înalt care a avut loc la Bruxelles timp de două zile.

Ideea de a prelungi această perioadă cu un an a fost negociată înaintea Summit-ului de la Bruxelles. Obiectivul propunerii este reducerea tensiunilor legate de granița dintre Irlanda și Irlanda de Nord, care a devenit principalul obstacol pentru încheierea unui acord de retragere a Marii Britanii din UE, la sfârșitul lui martie 2019. Vestea bună este că acest lucru ar însemna și un an în plus de contribuții britanice la bugetul european, o perspectivă care revoltă însă partizanii britanici ai unei rupturi rapide de UE.

Pe de altă parte, negociatorul-şef al Uniunii Europene pentru Brexit, Michel Barnier, a avertizat vineri că problema frontierei între Republica Irlanda şi provincia britanică Irlanda de Nord ar putea duce la eşecul negocierilor asupra unui acord cu Londra privind Brexit-ul, informează AFP, ceea ce arată că discuțiile la Summit au fost dificile și nu au dus la un rezultat așteptat de participanții la reuniune. ''Convingerea mea e că este nevoie de un acord. Încă nu sunt sigur că îl vom obţine. Este dificil, dar posibil'', a dat asigurări Michel Barnier, care a precizat că cele două părţi sunt '90% de acord'.

La summitul UE desfăşurat miercuri şi joi la Bruxelles, liderii statelor membre şi-au exprimat încrederea că vor reuşi să încheie un acord asupra Brexit-ului, iar premierul britanic Theresa May a arătat că va lua în considerare extinderea 'cu câteva luni' a aşa-numitei perioade de tranziţie post-Brexit - care în prezent este prevăzută să se încheie la 31 decembrie 2020.

Prelungirea perioadei de tranziţie, în care Regatul Unit ar rămâne în interiorul pieţei unice europene, nu ar soluţiona problema frontierei irlandeze, dar ar da mai mult timp pentru negocierea unui acord comercial între UE şi Regatului Unit. Scopul ar fi ca un asemenea acord să îndepărteze perspectiva recurgerii la aşa-numita 'plasă de siguranţă' cerută de către UE pentru a evita o frontieră fizică pe insula Irlanda, în vederea salvgardării Acordurilor de pace din 1998. Această soluţie, respinsă în prezent de Londra, prevede menţinerea provinciei Irlanda de Nord în uniunea vamală şi în piaţa unică, dacă nu este găsită o altă soluţie.

În ceea ce o priveşte, Londra propune să rămână aliniată la regulile vamale ale Uniunii Europene până la semnarea unui acord de comerţ liber mai cuprinzător, pentru a evita controlul mărfurilor la frontierele Regatului Unit.

Eventuala prelungire a perioadei de tranziţie post-Brexit nu ar reduce necesitatea existenţei unei 'plase de siguranţă' pentru a se evita o 'frontieră dură' între Irlanda şi provincia britanică Irlanda de Nord, este de părere premierul irlandez Leo Varadkar. Potrivit Reuters, el susține  că posibila extindere a perioadei de tranziţie este o 'decizie a judecăţii', pe care Theresa May trebuie să o adopte, dar a subliniat că în absenţa unei 'plase de siguranţă' irlandeze niciun tratat privind retragerea Marii Britanii din UE nu ar putea fi ratificat de către Parlamentul European. În opinia sa, Theresa May se confruntă cu o situaţie politică internă dificilă, în guvernul minoritar de la Londra existând divizări interne asupra dosarului Brexit. Şeful executivului irlandez a avertizat încă o dată că reintroducerea posturilor de control vamal la frontiera ţării sale cu Irlanda de Nord ar putea avea drept consecinţă revenirea violenţei în provincia britanică.

Bruxelles: linii de autobuz deviate, tunel închis… probleme de circulație din cauza celor două Summit-uri europene

Ca de obicei cu ocazia Summit-ului europen, la Bruxelles au fost luate măsuri de securitate riguroase. Mai multe perimetre de securite au fost instalate și populația a fost avertizată cu privire la devierile de trafic necesare. Pe lângă Summit-ul european, La Bruxelles a avut loc  și un Summit pentru dialogul Europa-Asia (ASEM). Perimetrul principal de securitate a fost instalat în jurul clădirii Consiliului European. Doar persoanele care aveau un badge special sau funcționarii din instituțiile europene au putut să intre în acest perimetru, unde mai multe străzi au fost închise pentru traficul normal. Toate terasele din acest perimetru au fost închise, iar bicicletele din serviciul public sau cele aparținând persoanelor private au fost de asemenea evacuate. Nici pubelele nu au scăpat, fiind interzisă scoaterea lor în stradă, chiar dacă joi sau vineri erau zilele prevăzute pentru recoltarea deșeurilor, potrivit calendarului din aceste cartiere. Mai multe linii de transport public de autobuze au fost de asemenea deviate. O altă zonă de trafic închis sau deviat a fost în jurul Parcului Centenarului, lângă Place Schumann, pentru că Summit-ul ASEM, care a reunit circa 50 de șefi de stat și de guvern din Europa și  Asia, a avut loc la muzeul din acest parc. Accesul a fost permis doar locuitorilor din perimetrele în cauză. Pe de altă parte, tunelele care străbat aceste zone au avut traficul limitat pe perioada lucrărilor acestor reuniuni.

Merkel, Macron,  Michel et Bettel - la o bere în Grande Place

Miercuri seara, amatorii de bere de la miezul nopții din centrul orașului Bruxelles au avut surpriza să vadă la o terasă în Grande Place câțiva lideri europeni. Cancelarul german Angela Merkel, președintele francez Emmanuel Macron, premierul belgian Charles Michel și premierul luxembourghez Xavier Bettel s-au reunit la o terasă pentru a bea o bere și a gusta celebrii cartofi prăjiți belgieni, discutând teme europene și salutând pe toată lumea care trecea, la acea ora, prin zonă.

Din păcate, amatorii de fotografii nu au putut profita de ocazie pentru a se fotografia cu cei patru lideri, serviciul special de protecție și pază belgian, însărcinat cu protecția oficialităților, nepermițând nici unei persoane să se apropie prea mult de terasa respectivă.  

Întâlnirea celor patru a avut loc după cina organizată în marja Summit-ului liderilor europeni, care a avut loc la Bruxelles. Potrivit unor surse europene, Merkel și Macron s-au alăturat premierilor belgian și luxembourghez. De altfel, Bettel a declarat presei din Luxembourg că el a fost cel care a propus acest ,,moment de relaxare,, și a și plătit factura pentru a sărbători rezultatul recentelor alegeri legislative din Luxembourg, care îi vor permite să rămână prim ministru. "Am băut o bere cu colegii. Și am mâncat cartofi prăjiți. Doar suntem la Bruxelles. A fost agreabil", a povestit zâmbind Xavier Bettel, la finalul Summit-ului. "Chiar dacă suntem politicieni, suntem oameni și noi. Și uneori relațiile umane sunt foarte importante după o asemenea reuniune. Am putut vorbi despre subiectele de la Summit și am făcut un debrif după aceste reuniuni. Și i-am invitat pe colegi pentru a sărbători alegerile de duminică, dacă vreți să știți tot! ", a precizat Xavier Bettel jurnaliștilor.

Summit-ul ASEM

Cel de-al 12-lea Summit Asia-Europa (ASEM) i-a reunit pe liderii celor 28 de state membre ale Uniunii Europene şi reprezentanţii unui număr de 23 de ţări europene şi asiatice, printre care prim-miniştrii Rusiei, Japoniei şi Chinei. Statele participante la ASEM reprezintă aproximativ 55% din comerţul global, 60% din populaţia mondială şi 65% din PIB-ul mondial. Potrivit unui oficial european, ţările din ASEM ar putea avea un impact pozitiv asupra unor teme precum reforma Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) şi obiectivele decise la Paris în 2015 privind schimbările climatice. Ambele subiecte au fost monopolizate de Donald Trump, care a criticat deschis OMC şi a decis retragerea SUA din Acordul global de la Paris privind schimbările climatice.

Carmen Dinu, Bruxelles
 

Tag-uri Institutii: